Tema „Relațiile economice internaționale ale României. Prezent și viitor¨, din ciclul dezbaterilor inițiate de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) sub genericul „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040” cu girul științific al Academiei Române – Secţia de Ştiințe Economice, Juridice şi Sociologie, preşedinte acad. Mugur Isărescu, a avut în Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) un partener cum nu se poate mai adecvat, a accentuat înainte de toate dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES. Sublinierea sa a fost că România ocupă locul 6 în Uniunea Europeană la indicatori cum sunt suprafața și, mai ales, capitalul uman, în timp ce sub aspect comercial se situează rău, după cum arată datele Eurostat: la sfârșitul lui 2019, a realizat un export de bunuri de 68,7 miliarde euro și un import de 86,2 miliarde euro, deci a înregistrat un deficit comercial de 17,6 miliarde euro. „Iată sub ce ecuație ne găsim când încercăm să înțelegem problematica relațiilor economice internaționale ale României”, a semnalat președintele ASPES.

În contextul reuniunii, au prezentat expuneri Mihai Daraban, președintele CCIR – „Participarea exportului românesc la tendința generală de globalizare”, dr. Mihai Ionescu, președintele executiv al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) – „Rolul Consiliului de Export pentru dezvoltarea comerțului exterior în România”, prof. univ. dr. Dumitru Miron, președintele Senatului Academiei de Studii Economice din București – „Implicarea mediului universitar în formarea de specialiști pe domeniul comerțului exterior”. Experiența unor companii de referință pe piețele internaționale a fost reliefată de Ioan Nani, directorul general Antibiotice SA, și Viorel Gafiță, președintele  Romelectro SA. Perspectiva autorității de stat a fost oferită de Daniela Nicolescu, secretar de stat la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Mesajul adresat participanților la dezbatere de guvernatorul Băncii Naționale a României, acad. Mugur Isărescu, a fost prezentat de Dan Costin Nițescu, consilier al guvernatorului BNR.

Mihai Daraban: „Mediul privat să preia rolul de diplomație și de reprezentare a României în străinătate”

În elaborarea unei perspective a relațiilor economice internaționale, decidenții la nivelul statului ar trebui să pornească de la cunoașterea jucătorilor cu aport în domeniu, a subliniat președintele CCIR, Mihai Daraban, oferind și câteva date în acest sens: din 23.850 de exportatori câți sunt în România, primii 100 realizează 52,4% din exportul țării, dintre ei numai 3 fiind companii românești, iar primii 500 de exportatori fac 73% din totalul exportului, aici regăsindu-se 59 de firme românești. „Dacă s-ar cunoaște cine sunt jucătorii cu potențial, probabil că la achiziții publice s-ar face altfel de caiete de sarcini decât cele prin care capitalul românesc este descalificat de la primul paragraf”, a spus Mihai Daraban și a avansat ideea ca „mediul privat să preia rolul de diplomație și de reprezentare a României în străinătate”. În ansamblu, a apreciat că „deocamdată, nu putem să vorbim despre un model economic românesc. Trebuie să așteptăm ca oamenii noștri de afaceri să se capitalizeze, trebuie să așteptăm ca bruma de cercetare care mai există în România să înceapă să interacționeze cu economia reală, pentru că acest lucru nu se întâmplă în prezent. Nu vedem un produs finit al cercetării în economia reală. Așadar, vom mai avea de așteptat până când oamenii de afaceri se vor întări, vor putea susține cercetarea și vor învăța din know-how-ul pe care îl primesc, lucrând pentru firme străine. Încet, încet trebuie să ieșim pe piață cu niște landmarkuri românești, cu valoare adăugată mare, pentru că aici avem o reală problemă”.

Mihai Ionescu: „Trebuie redus importul prin realizarea în țară a unor produse”

În calitate de copreşedinte al Consiliului de Export al României, dr. Mihai Ionescu, preşedintele executiv al ANEIR, a anunțat că a fost pus la dispoziția guvernului „un program cu 15 măsuri care vizează reducerea deficitului balanței comerciale. Trebuie lucrat pe două fronturi: pe de o parte, impulsionarea exportului, pe de altă parte, diminuarea importurilor, dar nu închizând granițele, ci stimulând fabricarea în România a acelor produse care se pot realiza în țară. În acest moment, înregistrăm trei mari tipuri de deficite comerciale: în industria chimică și petrochimică, aproape 10 miliarde euro, la produse manufacturate, 4,5 miliarde euro și în producția agro-alimentară. Propunem extinderea în sectoare cu pondere importantă în export a facilităților fiscale acordate în construcții”. 

Ioan Nani: „Să ne găsim originalitatea, elementele de tradiție, să le dezvoltăm și să le facem cunoscute și în alte părți”

Din latura practicii, Ioan Nani, directorul general al companiei Antibiotice SA din Iași, sută la sută românească, a reactivat constatarea că „România nu recunoaște că are o industrie farmaceutică, așa cum nu recunoștea nici în trecut, când o asimila în industria chimică. Or, ar trebui să ne găsim originalitatea, elementele de tradiție, să le încurajăm, să le dezvoltăm, să ni le recunoaștem și să le facem cunoscute și în alte părți”. Planul strategic al companiei Antibiotice pentru 2020-2030 are ca pilon principal internaționalizarea (acum, export constant în 65-70 de țări), apoi adaptarea resursei umane și cercetarea-dezvoltarea aplicativă: „Avem o șansă atât timp cât știm să facem un diagnostic corect, să avem oamenii care trebuie și să ne adaptăm tot timpul ținta și planul cu realism la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Cred în identitate și tradiție. Cred cel mai mult în continuitate. Nimeni nu se așteaptă a fi etern, dar avem dorința de a face lucruri durabile”. 

Viorel Gafiță: „Nu vă imaginați cât e de săracă resursa inginerească pentru abordări fundamentale!”

Viorel Gafiță, președintele  Romelectro SA, a pledat pentru „politici comerciale conjugate cu resursa umană” și a propus ca pentru reprezentare economică internațională „România să aleagă dintre marii contractori, pe aceia în stare să aducă un efect de multiplicare la nivelul economiei naționale”. De asemenea, a semnalat că la noi nu e luată în seamă „capacitatea de a face project management” și că „ ingineria de ansamblu suferă masiv, nu putem să facem proiecte integrate, cu viziune largă. Nu vă imaginați cât e de săracă resursa inginerească pentru abordări fundamentale!” 

Dumitru Miron: „Utilizatorii nu mai caută produse și servicii per se, ci maximizarea satisfacției pe care producătorii sau prestatorii le-o promit”

O perspectivă asupra educației și formării specialiștilor, cu precădere a celor în relații economice internaționale, a reliefat prof. univ. dr. Dumitru Miron, președintele Senatului ASE București: „Rolul universității este să-i învețe pe tineri să contribuie la propria dotare cu atitudini și talent. Noi, cei care conducem destinele universităților, trebuie să avem strategic mecanisme de identificare și fidelizare a talentelor. Din păcate, noi vrem să punem toți studenții pe primul loc, vrem să punem toate universitățile pe primul loc, în sensul că toate pot să facă de toate și la fel de bine. Ne ducem cu universitatea prea adânc către statutul de școală profesională”. Contracararea tendinței, în opinia profesorului Dumitru Miron, poate fi sintetizată în cuvintele-cheie „sincronism – să se identifice și să se armonizeze sinergic elementele stocului de cunoaștere; proporționalitate – o decentă armonie între recompense și pedeapsă”. În orizontul anilor care vin, „educația economică trebuie făcută, și la ASE așa se face, dinspre familiarizarea studenților cu ce se întâmplă în lume spre explicarea de ce se întâmplă așa și nu altfel. Nu trebuie să le dăm studenților truse de scule supersofisticate, ci să-i învățăm să le folosească.

În domeniul comerțului exterior, trebuie să-i convingem că impulsionarea schimburilor transfrontaliere rămâne determinantul principal al prosperității economice. Dependența de piețele externe și deschiderea către climatul internațional sunt esențiale. Să-i convingem pe studenți că utilizatorii nu mai caută produse și servicii per se, ci maximizarea satisfacției pe care producătorii sau prestatorii le-o promit. Se schimbă paradigmele comerciale, modelele de afaceri și în primul rând diplomația comercială în ansamblu. Se trece de la comerț cu bunuri la comerț cu taskuri sau cu activități”. La ASE „funcționează un centru de excelență în comerț exterior care elaborează studii și pune la dispoziția mediului de afaceri și mediului instituțional competența universitară. Facultatea de Relații Economice Internaționale are un masterat de comerț exterior operaționalizat la propunerea ministerului de resort. În planurile curriculare se află discipline de negociere, contractare, management strategic internațional”. 

Daniela Nicolescu: „Contăm pe implicarea tuturor actorilor interesați pentru a ajunge la un rezultat în beneficiul mediului de afaceri și al cetățenilor”

Perspectiva ministerială a fost prezentată de secretarul de stat Daniela Nicolescu, de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri: „O nouă strategie privind comerțul internațional ar trebui să țină cont de cadrul legislativ existent, de barierele comerciale de orice natură identificate de exportatorii români și interesele acestora actuale sau prospective, având în vedere oportunitățile oferite de diverse piețe. 

Deoarece aproximativ 70% din exporturile românești sunt destinate celorlalte 26 state membre ale Uniunii Europene, o atenție specială va fi acordată strategiei în relație cu acestea, dar și în relație cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK), acoperite de viitorul cadru care va guverna relațiile economice dintre statele membre și UK. În această situație, este important modul de valorificare a avantajelor oferite de Piața Unică și Uniunea Vamală dintre cele 27 state membre, precum și dezvoltarea relației strategice inclusiv în domeniul comercial și economic în relație cu UK. De asemenea, România dezvoltă relații comerciale strânse cu celelalte state europene, care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum Elveția, Turcia, Balcanii de Vest și statele membre ale Parteneriatului Estic, cu deosebire în relație cu Republica Moldova. 

O strategie coerentă, ținând cont de orientarea politicii comerciale comune și beneficiile aduse de către aceasta, va lua în considerare rețeaua de acorduri comerciale dezvoltată în ultima perioadă în relație cu Canada, Coreea de Sud, Vietnam, Singapore, Japonia, care urmează să intre în vigoare în relație cu statele MERCOSUR, Mexic sau care sunt în curs de negociere în relație cu Australia, Noua Zeelandă, Indonezia, Tunisia, diferite regiuni de dezvoltare din Africa etc. Acordăm atenția cuvenită partenerilor strategici și în domeniul economic și comercial, precum Statele Unite ale Americii, inclusiv pornind de la rolul României în adoptarea directivelor de negociere pentru un acord privind evaluarea conformității și unul privind liberalizarea comerțului cu produse industriale între UE și SUA. Nu în ultimul rând, va fi luată în considerare dezvoltarea relațiilor economice cu piețe tradiționale și state cu care România întreține o relație economică importantă, precum cele din Orientul Mijlociu și Africa, Asia de Sud-Est și Europa de Est”.  

Comunicarea eficientă, prin mijloace digitale și prin implicarea actorilor interesați, a fost reliefată de secretarul de stat Daniela Nicolescu drept elemente de bază în relațiile economice internaționale pe care România își proiectează să le amplifice. Se adaugă participarea la târguri, misiuni economice, programe, cu un accent deosebit pentru buna colaborare ministerială cu Camera de Comerț și Industrie a României. Reiterând importanța unei sinergii între instituții, organizații, structuri asociative ale mediului de afaceri și mediul academic în fundamentarea și dezvoltarea unei economii românești a viitorului, secretarul de stat Daniela Nicolescu a conchis: „Contăm pe implicarea tuturor actorilor interesați pentru a ajunge la un rezultat în beneficiul mediului de afaceri și al cetățenilor”.

FOTO CCIB

DISTRIBUIȚI