Viitorul muntelui e viitorul țării românești

Date:

Demersul de analiză, dezbateri și sinteză „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, inițiat și organizat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) sub egida Academiei Române – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu, a abordat într-o nouă reuniune tema „Zona montană – segment strategic major în ansamblul economico-social-cultural al României”. Cadrul dialogului a fost oferit de Banca Națională a României.
Punctul de pornire a dezbaterii l-a constituit sublinierea de către dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a realității că „unul dintre aspectele majore de care trebuie ținut seama în fundamentarea dezvoltării românești pentru următoarele decenii este reprezentat de activitatea economică, socială, culturală a zonei montane. Aceasta oferă un potențial determinant, având în vedere că acoperă 30% din suprafața României, cuprinde câteva milioane de locuitori și deține mari bogății ale solului și subsolului”.

„Muntele nu l-am păzit noi, s-a păzit el”

Petre Daea

În calitate de fondator și membru de onoare al Forumului Montan din România, ing. Petre Daea a făcut observația că, prin timp, „muntele nu l-am păzit noi, s-a păzit el” și s-a referit la necesitatea unui cadru legislativ dedicat conservării și dezvoltării valorilor pe care le poartă muntele: „Oamenii la munte sunt din ce în ce mai puțini și din cauza deciziilor luate de-a lungul vremurilor. Nu s-a creat un ansamblu juridic adecvat pentru a perpetua ce poate da muntele – resurse, obiceiuri, tradiții. Muntele transmite acel sentiment al respectului față de valorile naționale”. Abia în ultima vreme, a continuat Petre Daea, „au fost puse în mișcare șapte acte normative care formează un pachet de legi obligatorii în demersul pe care trebuie să-l facem pentru munte. Dacă ai lege, ai drum deschis. Viitorul muntelui este viitorul țării românești”.

„Munții au fost și rămân un rezervor regenerativ economic și biologic pentru viitoarele generații”

Radu Rey
Radu Rey

Prof. univ. dr. H.C. Radu Rey, membru de onoare al Academiei Române, directorul Centrului de Economie Montană CE-MONT al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a susținut expunerea „Carpații României. Realități, elemente specifice, riscuri și așteptări. O viziune de dezvoltare sustenabilă bazată pe calitatea produselor montane, în acord cu regulamentele și orientările UE/CE, prin soluții asociativ-cooperatiste. Nevoia de cultură montană la nivel instituțional și în societatea românească”.

Au fost prezentate date de ansamblu și repere istorice asupra munților României, riscurile majore actuale, „realități incomode” argumentate, „noi eforturi și oportunități”, bune practici din economia montană. Dr. Radu Rey a enumerat factorii fundamentali ai politicii montane, „aflați în legătură directă și dependentă reciprocă: omul (agricultorul de munte, producătorul direct, ca factor esențial, de neînlocuit); animalele rumegătoare (bovine, ovine, caprine/ rase de tip montan); îngrășămintele organice (bălegar, urină) strict necesare; flora naturală polimorfă furajeră (iarba cu biodiversitate valoroasă)” și a atras atenția că „dacă România rămâne fără oameni în munți (producătorii agricoli activi, crescătorii de animale), ceilalți trei factori se prăbușesc. Consecința depopulării montane este periclitarea securității alimentare a unui mare segment de populație, element de natură strategică, ce vizează inclusiv securitatea națională, fiind totodată o mare pierdere pentru Uniunea Europeană și chiar pentru umanitate”.

O formă de revitalizare economică, a subliniat dr. Radu Rey, este asocierea cooperativelor montane în „asociații intercooperatiste agricole montane (în bazinele montane tradiționale), axate pe valorificarea produselor montane, fără ingerințe în proprietatea fermierilor, cu deschidere largă spre export și cu prețuri avantajoase, care ar putea deveni chiar soluția relativ ideală pentru ieșirea din impas, cu perspective de sustenabilitate. Munții au fost și rămân un rezervor regenerativ economic și biologic și pentru viitoarele generații ale întregii țări”.

„Dezvoltarea montană să devină politică de stat și să se adreseze întregii populații montane prin măsuri adecvate de susținere”

Lazăr Latu

Despre „Politici montane în România. Prezent și perspective” a vorbit dr. ec. Lazăr Latu, director general al Agenției Naționale a Zonei Montane din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Referirile sale, cu argumente și explicații, au fost bazate pe Legea muntelui nr. 197/ 2018, cu aprecierea de ansamblu că „dezvoltarea montană trebuie să devină politică de stat și să se adreseze întregii populații montane prin măsuri adecvate de susținere, dar și de constrângere, care să optimizeze managementul montan, să-l orienteze spre crearea de bunăstare și competitivitate, și nu spre specularea unor conjuncturi financiare care numai durabilitate nu asigură. Trebuie să căutăm un model de creștere care să fie orientat spre viitor, să fie previzibil și stabil, dar mai presus de toate durabil. Fără o creștere
durabilă și fără utilizarea eficientă a resurselor nu putem asigura competitivitate. Trebuie să facem mai multe cu mai puțin, acesta fiind de fapt și principiul de bază al Uniunii Europene pentru eficiența utilizării resurselor”.

„Stabilitatea forței de muncă în zonele montane poate fi suport pentru dezvoltare durabilă”

Ionel Popa:

Din perspectiva silviculturii, dr. ing. Ionel Popa, de la Centrul de Economie Montană Vatra Dornei și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, a adus în atenție „Pădurea – factor de stabilitate în dezvoltarea durabilă a spațiului montan. Provocări actuale și soluții sustenabile”, precizând că fondul forestier din zona montană reprezintă „57% (4,3 mil. ha) din total suprafață vegetație forestieră, din care 40% proprietate privată persoane fizice; 68% din volumul total de lemn; 38% din zona montană acoperită cu păduri”. Ca riscuri aflate în fața pădurii românești, dr. ing. Ionel Popa le-a enumerat pe cele induse de factorii naturali – „doborâturi produse de vânt; doborâturi și rupturi produse de zăpadă; atacuri de insecte și alți patogeni; incendii; schimbări climatice (secete, inundații etc.) și riscurile induse antropic – tăieri ilegale și defrișări necontrolate; modificări pe piața lemnului”. Între soluțiile sustenabile pentru viitorul sectorului forestier a menționat „adoptarea unei strategii forestiere naționale realiste, bazată pe specificul forestier al României și ancorată în cadrul european și global; operaționalizarea cât mai urgentă a noului sistem informațional din silvicultură, suport pentru adoptarea deciziei la nivel central și regional; creșterea semnificativă a măsurilor și fondurilor destinate sectorului forestier în cadrul FEADR 2021-2027; creșterea sprijinului financiar pentru tehnologizare în domeniul forestier și stimularea întreprinderilor mici din sectorul de exploatare și industrializare a lemnului, mai ales din zonele rurale; asigurarea unui cadru administrativ și legislativ stabil în timp; asigurarea unei stabilități a forței de muncă în zonele montane, suport pentru dezvoltare durabilă”.

„Munții Apuseni formează un spațiu geografic de slabă populare, cu așezări mici și acoperire urbană redusă”

Alexandru Sabin Nicula

O cercetare privind „Profilul economico-social al Munților Apuseni” a supus atenției cercetătorul doctorand Alexandru Sabin Nicula de la Centrul de Economie Montană CE-MONT al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române și Centrul de Cercetare a Așezărilor și Urbanism de la Facultatea de Geografie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Munții Apuseni, a subliniat cercetătorul, cu date demografice, geografice, administrative, se definesc drept un „spațiu geografic de slabă populare, cu așezări mici și grad redus de acoperire urbană, ce caracterizează o unitate montană, la modul general”. Rezultatele de cercetare pe care le-a prezentat au vizat ponderea populației ocupate, sustenabilitatea financiară, starea arealurilor miniere, dotările pentru sănătate, educație, sport, cultură și accesul la acestea.

„În satul de munte, motorul dezvoltării economico-sociale este gospodăria montană”

Emil Iugan

„Rezultate practice de dezvoltare agro-rurală montană în comuna Lunca Ilvei și alte comune montane, cu efecte de multiplicare posibile” a adus ing. Emil Iugan, antreprenor la SC Silvania Internațional Lunca Ilvei, vicepreședinte al Forumului Montan din România, președintele filialei Bistrița-Năsăud. Însoțit de colegi din mediul investițional și administrativ al zonei, el a afirmat ferm: „În satul de munte, motorul dezvoltării economico-sociale este gospodăria montnă”. Marea problemă, pe care o anunță ca semnal de alarmă, este depopularea muntelui. Mecanismul pe care-l descrie este tragic: „Cineva părăsește unitatea de bază a comunității montane – gospodăria. E cineva bun de muncă, pentru că ăia pot și sunt interesați să plece. Rămân bătrânii și copiii, pământ fără familii, familii fără pământ, pentru că pământul se distruge. Bunicul, calul, nepotul rămân”. Pădurea, iarba, piatra și apa, spun Emil Iugan și tovarășii lui, sunt elementele care pot să revitalizeze muntele. În perspectiva viitorului, li se asociază tot mai mult știința. De fapt, e vorba de prezent: un centru privat de cercetare, inovare, proiectare și formare în Lunca Ilvei. În jurul lui, un sat părăsit renaște. „Încă avem resurse”, spun oamenii locului veniți acum în Capitală să contribuie cu o vorbă, o idee la o posibilă Românie a anului 2040. Spun și repetă: „Încă avem resurse. Putem aduce bunăstare”.

Parteneri ai ASPES în realizarea proiectului „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040” sunt Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Au început angajările pentru vară și sărbătorile de Paște – 3.500 de joburi noi în turism/HoReCa în ultima lună

Angajatorii se pregătesc pentru creșterea activității din sezonul cald,...

Modelul CityZEN cu 4 locuri și baterie extinsă, disponibil în culoarea Pure Black

Allview AUTO, noua divizie a brandului local lider în...

2Performant previzionează o creștere de 55% prin expansiune internațională

2Performant, companie de tehnologie și lider în soluții inovatoare...