Progresul social reprezintă capacitatea societăţii de a asigura nevoile de bază ale cetăţenilor, de a asigura calitatea vieţii lor şi de a crea condiţiile ca fiecare persoană să îşi atingă potenţialul. Progresul Social a început să fie măsurat din 2014 de către organizaţia Social Progress Imperative. Indicele Progresului Social este conceptul care surprinde succesul unei societăţi şi calitatea vieţii, evaluează și cuantifică aceste reușite și completează alţi indicatori economici, precum produsul intern brut.

În clasamentul global al Progresului Social din 2019, pe primele trei locuri se regăsesc Norvegia, Danemarca şi Elveţia. Pe ultimele trei locuri în lume se află Ciad, Republica Centrafricană şi Sudanul de Sud, arată raportul global 2019 Social Progress Indexhttps://www.socialprogress.org

România se află pe ultimul loc în rândul ţărilor UE, deşi se află pe locul 45 din cele 149 ţări analizate la nivel mondial, cu un scor general de 74.81. În perioada 2014-2019, România a ocupat locul 51 în 2014, 50 în 2015, 42 în 2016, 44 în 2017 şi 2018, 45 în 2019. Doar în 2016, România a reuşit să devanseze Bulgaria, în restul anilor analizați ne-am aflat constant pe ultimul loc din UE. 

Rezultatele surprinse în anul 2019 (din maximum 100 puncte) pentru principalele domenii analizate sunt: 

– pentru nevoi umane fundamentale (87,6), 

– bunăstare (74,66), 

– valorificarea oportunităților (62,19).

Domeniile la care România a obţinut cele mai bune scoruri în 2019 sunt: 

– nutriţie şi îngrijire medicală de bază (94,98), 

– adăpost (88,76),

– apă (87,91), 

– drepturi personale (85,58),

– acces la cunoştinţele de bază (84,22). 

Cele mai scăzute scoruri au fost obţinute în următoarele domenii:

– acces la educaţie avansată (42,26),

– inclusivitate (48,15), 

– sănătate (63,44), 

– libertate personală (69,76), 

– calitatea mediului(74,53). 

Studiul face o comparaţie între România şi alte ţări cu un PIB pe cap de locuitor similar, printre care Bulgaria, Croaţia, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia, Iran. Comparativ cu aceste ţări, România performează mai slab în domeniile: 

– rata mortalității infantile (locul 101), 

– acces la reţeaua de apă (locul 100), 

– acceptarea minorităţii LGBT (locul 98), 

– accesul la o educaţie de calitate (locul 94), 

– rata de cuprindere în învăţământul primar (locul 93), 

– acces la facilităţi sanitare de bază (locul 86), 

– accesul la o sănătate de calitate (locul 84), 

– poluarea aerului (locul 81), 

– acces la combustibili şi tehnologii curate pentru gătit (72), 

– rata de cuprindere în învăţământul secundar (locul 71), 

– speranţa de viaţă (locul 76), 

– poluarea aerului (locul 69), 

– număr de ani de educaţie terţiară (locul 65). 

La ceilalţi indicatori, România înregistrează performanţe similare cu celelalte ţări cu PIB pe cap de locuitor similar. 

Organizația neguvernamentală INACO, formată din peste 50 de profesioniști voluntari coordonați de Andreea Paul, conferențiar universitar doctor la Facultatea REI – ASE, sintetizează toate rapoartele mondiale dedicate competitivității, prezintă rezultatele care ne vizează ca națiune, pe înțelesul tuturor, semnalează decidenților publici și privați evoluția avantajelor și dezavantajelor noastre competitive. INACO dezvoltă programe ample dedicate accesului românilor la educație de calitate și la educație avansată prin lansarea conceputului de “școală exponențială” și crearea primelor două laboratoare Smart Lab 4.0 din școlile României, la școala generală nr. 45 Titu Maiorescu și la Liceul Al. I. Cuza. 

DISTRIBUIȚI