Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice din București (ASE) și România Durabilă au organizat o nouă dezbatere din seria analizelor și proiecțiilor având ca obiectiv conturarea unui model economic românesc în cadrul Uniunii Europene din perspectiva anului 2030. Tema reuniunii a constituit-o agricultura, în interdependență cu industria alimentară și cu industria de utilaje și tehnică de profil. Au participat profesioniști din mediul academic, mediul de business, cercetare, producție, autoritate guvernamentală de resort.
Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, director general al revistei Economistul, a reliefat poziționarea actualei dezbateri pe linia consecventă a unor asemnea evenimente de substanță, organizate cu susținerea unor parteneri precum Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), „România Durabilă” în centrele universitare și economice Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Bacău și la Palatul Parlamentului, evenimente lansate în contextul împlinirii a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și orientate în sensul unei deschideri creatoare către următorul deceniu. „Am ajuns la concluzia, în urma unui dialog cu Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, că trebuie să valorificăm tot ceea ce România a câștigat prin intrarea în Uniunea Europeană și pe această bază să trecem în următorii ani la o accelerare, la o intensificare calitativă”, a apreciat dr. ec. Constantin Boștină, subliniind că ne aflăm în fața unei mari probleme „nu a trecutului, nu a prezentului, ci mai ales a viitorului nostru”, în condițiile în care România ocupă între țările UE locul 7 ca suprafață, locul 17 ca PIB, dar se situează pe unul din ultimele locuri ca indicatori ai nivelului de trai.Agricultura3

Integrare pe bază de contract între procesatori și fermieri

În calitate de gazdă a reuniunii, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, a reafirmat disponibilitatea ASE de a fi „o universitate deschisă pentru dezbaterea marilor probleme ale economiei românești”. Pentru sectorul agricol, principalul beneficiu al integrării europene, a apreciat rectorul ASE, îl constituie „oportunitatea de a participa pe o piață deschisă”, iar marea provocare „ține de competitivitate și productivitate” . În același timp, semnalarea sa a fost că aportul european al agriculturii noastre este aplecat preponderent spre exportul de materii prime, nu de produse finite. O propunere de eficientizare pe care a avansat-o a fost aceea de „unire a tuturor actorilor de pe filiera produselor”, în sensul că „procesatorii să facă o integrare pe bază de contract cu fermierii”.
Pentru contracte ferme ale procesatorilor cu producătorii și pentru sprijinirea centrelor de colectare s-a pronunțat și prof. univ. dr. Costică Ciontu, decanul Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Din perspectiva practicienilor, Vasile Lucuță, procesator de carne din Satu Mare, a semnalat lipsa animalelor, în special a bovinelor: „La abatoarele mici nu avem ce să sacrificăm! Importăm carne ca să procesăm! Dacă vorbim despre orizontul 2030, atunci să punem și bazele procesării”.
În aceeași ordine de idei, Nawaf Salameh, președintele Alexandrion Grup, a abordat perpspectiva resursei deosebite pe care o constituie prelucrarea fructelor și, din această poziție, reconsiderarea dezvoltării pomiculturii în România. Vocea sa poate fi considerată de referință, pentru că Alexandrion s-a impus drept cel mai mare producător de băuturi pe bază de fructe din România, încât propunerea unei standardizări și creearea unei infrastructuri a colectării fructelor este în cunoștință de cauză. Pentru atenție asupra colectării, inclusiv prin crearea unor baze de date în piețe, s-a pronunțat și profesorul Nicolae Istudor: „Trebuie un mecanism care să oprească evaziunea fiscală pe care o fac acei samsari la care producătorii preferă să meargă pentru că primesc banii pe loc, nu după nu știu cât timp”.

AgriculturaAgricultura României produce, dar îi lipsește piața

Necesitatea protejării nu numai a producției agricole, ci și a investițiilor a fost subliniată de prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS). O direcție majoră pe care a evidențiat-o în acest sens este cercetarea de profil: „Nu putem să facem agricultură cu import de rezultate de cercetare”. Pledoaria sa a fost pentru o strategie elaborată de specialiști, asumată de către decidenți și urmată pe termen lung.
La raportul dintre industrie și agricultură în conturarea profilului economic al țării s-a referit prof. univ. dr. Gabriel Popescu, ASE București: „Profilul nostru actual, industrial-agrar, fixat din anii ’70, este departe de profilul care se dezvoltă în Europa de Vest, acela al economiei bazate pe cunoaștere. Agricultura este o ramură a resurselor. E adevărat, agricultura României produce, dar ne lipsește piața”.
La rândul său, acad. Lucian-Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică, a făcut observația că România ocupă primul loc în Europa ca pondere a populației ocupate în agricultură: 27 % din total, în timp ce în Germania ponderea e de numai
2-3 %.

IMG_6296Viziunea asupra dezvoltării trebuie să vină dinspre antreprenori

Perspectiva agriculturii nu poate fi concepută fără participarea producătorilor de utilaje și mașini agricole, a atras atenția ing. Sorin Moleșag, directorul general al, practic, singurului „supraviețuitor” al industriei românești de profil, „Mecanica Ceahlău”. Intervenția sa a vizat funcționarea unui mecanism financiar care, în forma actuală, dezavantajează producția autohtonă. Totodată, accesarea fondurilor europene se dovedește greu abordabilă pentru o întreprindere din categoria celor mijlocii, din care face parte „Mecanica Ceahlău”.
În general, „finanțele trebuie orientate și spre zonele mici. Este important ca în economie să existe și producători mari, și producători mici, iar ansamblul să se sudeze”, a spus dr. Otilia Manta, ASPES, cercetător la Centrul pentru Cercetări Financiar-Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române.
Accentuând importanța susținerii financiare a producției agricole, secretarul de stat Floricel Dima, din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit că în 2018 întregul sector beneficiază de o alocare de 2,6% din PIB. Dintre programele prioritare, le-a enumerat pe cele privind culturile de tomate, comercializarea lânii, investițiile în irigații, creșterea unor rase de porci, valorificare resurselor din zone montane.
Cu o privire integratoare, prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a observat că numeroaselor studii făcute asupra mecanismelor și fenomenelor din economie „le-a lipsit coloana vertebrală care să le dea coerență”. Ca noutate, în anul centenarului Marii Uniri, a anunțat elaborarea sub egida institutului a lucrării „Economia României – un secol de transformări”, în care economia agrară se regăsește la locul cuvenit. Cât privește perspectiva, a subliniat că pentru așezarea agriculturii între prioritățile decidenților este necesară „o masă critică de inițiative din mediul de afaceri, din organizații patronale, care să se impună”.
„Viziunea trebuie să vină dinspre antreprenori, iar statul să-i asculte pe producători, să-i sprijine. De asemenea, infrastructura pentru agricultură și industria alimentară: depozite, utilități de apă, energie, căi de acces etc.trebuie să constituie o politică de stat”, a conchis dr. ec. Constantin Boștină, reiterând că ideile și propunerile coagulate în urma dezbaterilor mediului academic și de afaceri sub egida ASPES privind perspectiva următorului deceniu de integrare europeană a României vor forma un document de sinteză ce va fi supus atenției decidenților la nivelul statului.

Fotografii de Cornel Constantin