23 iunie 2016 rămâne o dată istorică pentru Europa, data la care referendumul britanic a deschis cutia Pandorei și a aruncat un ocean de incertitudine peste ceea ce părea a fi o stâncă de siguranță: stabilitatea proiectului unionist european. Ceea ce părea pe vecie de neclintit, proiectul de pace, de conviețuire și de prosperitate europeană se demonstrează a fi astăzi și pe viitor un subiect care reaprinde dispute, dileme și conflicte.

De-a lungul ultimelor săptămâni analiști, politologi, finanțiști, economiști sau strategi de pe ambele maluri ale Atlanticului au încercat să privească în detaliu chestiunea Brexit-ului și să prevadă impactul pe care referendumul britanic îl are asupra viitorului întregii Europe și mai ales asupra politicilor Regatului Unit. Avantajele majore au fost puse în oglindă cu marile pierderi pe care votul britanic le provoacă atât britanicilor cât și celorlalte țări membre UE. „Lebăda Neagră” s-a produs, plutește deja pe apele odinioară limpezi – astăzi extrem de tulburi – ale Uniunii Europene („lebăda neagră” – producerea neașteptatului, teorie lansată de Nassim Taleb n.a.). Acum, la săptămâni după mișcarea făcută de britanici, îmi revine în minte o declarație mai veche a șefei FMI, Christine Lagarde: „consecințele sunt de la destul de rele, la foarte-foarte rele”. Cât de „foarte rele” sunt consecințele, lumea încă nu are capacitatea de a evalua și de a înțelege, iar experți în măsurarea impactului nu există, pentru că șocul care a produs acest impact nu fusese deloc luat în seamă, dezbinarea Uniunii Europene nu era în planuri. Acum însă pare a fi subiectul principal.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI
Daniel Apostol este jurnalist, doctorand în istorie, Universitatea Ovidius din Constanța.