Care este contribuția agriculturii în PIB-ul României? Ușor de aflat, dacă ne uităm la datele statistice de care dispunem la nivel oficial. Dar care este însă potențialul real al agriculturii de creștere a PIB-ului? Cum anume trebuie privită, gândită și mai ales derulată activitatea economică în sectorul agricol și în industriile și sectoarele conexe astfel încât să putem discuta de o reală dezvoltare a acestuia, de o contribuție semnificativă în realizarea produsului intern național, de o reală creștere economică bazată (și) pe acest sector și de o semnificativă dezvoltare a spațiului rural românesc? Cum anume trebuie să se regăsească agricultura și sectoarele și industriile direct relaționate cu aceasta în ceea ce ar trebui să fie MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC AL URMĂTORILOR 10 ANI? Marea provocare a României este să găsească mijlocul prin care majoritatea locuitorilor din spațiul rural să treacă de la economia (agricultura) de subzistență la statutul de antreprenori rurali, de fermieri sau de patroni ai unor entități profitabile cu activitate în mediul rural.
Pe 7 noiembrie, ASPES, România Durabilă și Academia de Studii Economice din București au organizat și provocat o dezbatere publică în scopul construirii unui exemplu de gândire analitică și strategică cu privire la contribuția agriculturii românești la dezvoltarea în ansamblu a economiei naționale. În cadrul evenimentului au fost prezenți experți invitați de România Durabilă și de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES): ministrul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alexandru Potor, Robert Rekkers – Director General Agricover Credit IFN, Veronica Toncea – Consilier în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Doina Topală – Director Direcția IMM-uri – CEC Bank, Dan Ilie – Președinte LAPAR Ilfov, Carmen Boteanu – Director Adjunct, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Gheorghe Vlad – Director Confederația Asociațiilor Țărănești din România. La eveniment au participat peste 100 de reprezentanți: fermieri, antreprenori, finanțatori din lumea agriculturii românești, cadre universitare și studenți.
Gazdă a dezbaterii, profesorul universitar doctor în economie economie agrară și rector al ASE Nicolae Istudor a deschis Forumul „AgriBusiness” exprimând un punct de vedere optimist în ceea ce privește viitorul agriculturii românești. Nicolae Istudor nu doar că a trecut în revistă diversele probleme cu care se confruntă fermierii din România, dar a exprimat și câteva posibile soluții de rezolvare a acestora, punând accent pe convingerea că este nevoie de colaboare între mediul academic și cel de afaceri: „Noi credem că nu putem vorbi de unii singuri, ci trebuie să realizăm un parteneriat. Este drept că ar trebui să fim împreună, cei din educație cu cei din cercetare”. Potrivit lui Nicolae Istudor, la dezvoltarea rurală ar putea participa mai ales tinerii și studenții care aleg să urmeze studii în domeniul agriculturii. „Trebuie să fie încurajați să urmeze studii în domeniul agriculturii, dar și prin diferite proiecte, precum a fost programul SAPARD”, a subliniat Nicolae Istudor în cadrul conferinței amintite. Potrivit ministrului secretar de stat Alexandru Potor, „cel mai important lucru pentru Ministerul Agriculturii, este să valorificăm potențialul pe care îl are agricultura românească cu toate ramurile ei. Asta cred că este cheia succesului pentru viitor.” La rândul lui, directorul Agricover Robert Rekkers a spus că agricultura română este foarte importantă pentru modelul de dezvoltare economică a României în următorii 10 ani și a subliniat necesitatea unor politici publice corecte față de mediul de afaceri rural: „merită să aveți un Minister al Agriculturii performant, legat și conectat cu fermierii.”
La rândul ei, doamna Veronica Toncea a precizat că micii fermieri trebuie finanțați și ajutați, pentru că „fără finanțare nu se poate”, dar s-a arătat dezamăgită de funcționalitatea micilor start-up-uri: „Micii fermieri și micile start-up-uri sunt, au fost și vor fi o problemă pentru agricultură. Trebuie să vedem că ne fură cifrele mari, ne fură aspectele generale.” Doamna Doina Topală a adus în discuție rolul pe care CEC Bank îl are în formarea IMM-urilor din agricultură: „Voiam să subliniez aici că pentru clienții cu activitate în agricultură oferim o linie de credit pe o perioadă de până la șase luni, atunci când nevoia de finanțare este identificată”. Doina Topală a mai precizat că principalul ajutor pe care CEC Bank îl poate oferi reprezentanților firmelor agricole este consultanța în finanțare.
Prezent în secțiunea de dezvoltare strategică a agriculturii și a sectorului rural, președintele LAPAR Ilfov, Dan Ilie a reamintit faptul că băncile din România trebuie să le acorde mai multă încredere agricultorilor prin intermediul finanțărilor: „Dumneavoastă, băncile, ar trebui să aveți mai multă încredere în noi”. Iar expertul Carmen Boteanu a adus în discuție acordul de parteneriat lansat de Comisia Europeană: „Fiecare stat membru își asumă în fața Comisiei Europene, la un nivel strategic și transpus în indicatorii asumați de fiecare stat membru, o serie de ținte care, de fapt, reflectă modul în care inclusiv România își poate rezolva nevoile pe anumite domenii, precum agricultura”.
Liderul CATAR și cunoscut legumicultor Gheorghe Vlad a trecut în revistă rolul pe care mediul rural îl are asupra dezvoltării României. Potrivit lui Gheorghe Vlad, peste 87% din România este reprezentat de mediul rural: „Mediul rural reprezintă astăzi majoritatea. Orașele mari s-au distrus. Agricultura a rămas singura vertebră de care se poate lega cineva. Fermierii sunt cei mai mari investitori”.
„România Durabilă” și „Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale” a organizat în data de 7 noiembrie 2017 o primă analiză sectorială în cadrul programului de dezbateri cu tema „Modelul Economic al României pentru 2020-2030”, prima platformă de dezbatere pe tema agriculturii intitulată „AgriBusiness”. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, sub coordonarea Directorului General al Grupului de presă Economistul și fondator al ASPES, Constantin Boștină. Seria de evenimente sectoriale continuă, având ca scop obținerea unui document programatic care să exprime modelul de dezvoltare economică pe care și-l poate asuma România pentru următoarea decadă.