Cum obținem o recuperare verde

Date:

Joseph E. Stiglitz
laureat al premiului Nobel pentru economie

Pentru o perioadă, la începutul pandemiei de COVID-19, existau speranțe mari pentru o recuperare în formă de V. După o scurtă, dar extinsă carantină, pentru a împiedica răspândirea virusului, economia se va redeschide cu ușurință și, cu suficientă grijă și bani, totul va reveni la starea de la începutul anului.

Asta era clar o fantezie. La câteva luni de la perioada inițială de carantină, Statele Unite și multe alte țări încă atingeau noi recorduri, atât în ceea ce privește numărul de infecții, cât și de decese provocate de COVID-19. Iar pandemia a expus – și probabil a exacerbat – grave probleme ce afectau economia cu mult înainte de începerea crizei. De exemplu, economia SUA a generat masive inegalități, nu numai în venituri și bogăție, dar și în rezultatele din domeniul sănătății și accesul la servicii de îngrijire. Și din cauza faptului că astfel de inegalități îi urmăresc îndeaproape pe cei de culoare din America, populațiile deja marginalizate au fost lăsate chiar și mai vulnerabile în fața virusului.

Între timp, guvernele au intervenit la o scară fără precedent. Cu niveluri atât de masive ale cheltuielilor publice, cetățenii au tot dreptul să ceară ca economia postcriză să fie modelată în conformitate cu propriile interese, nu cele ale „piețelor” sau după cerințele unor capitaliști care privesc lucrurile pe termen scurt.

Ideal, o „nouă” economie ar fi mult mai verde decât cea anterioară. Cheltuielile și investițiile actuale ar facilita o vastă trecere de la economia bazată pe combustibili fosili, care a prevalat în ultimii 200 de ani. Sectoarele bazate pe cunoștințe ar înlocui sectorul producției de petrol și cărbuni. Criza ar fi întâmpinată cu politici proiectate să accelereze trendurile pozitive, precum scăderea prețurilor pentru energia solară și eoliană, inversând, în același timp, evoluțiile negative, cum ar fi inegalitatea în creștere.

Un rezultat ca acesta este eminamente fezabil. Cele mai recente cheltuieli de urgență au oferit legislatorilor o suită de instrumente pentru remodelarea economiei. De exemplu, asistența financiară de stat (fie că vine sub formă de subvenție sau împrumut) poate fi o salvare, așadar ar trebui alocată cu înțelepciune, cu un ochi pe susținerea acelor sectoare pe care ne dorim să le vedem a reveni și mai puternice în urma crizei. Din păcate, în SUA, deși companiile aeriene au primit miliarde, sectoarele cunoașterii (incluzând universitățile de cercetare) nu au primit susținerea financiară de care au nevoie.
Acest lucru sugerează că economia SUA este împinsă în direcția opusă celei în care ar trebui să meargă.

Atunci când se oferă asistență guvernamentală, aceasta trebuie acompaniată de condiții gândite să conducă economia în direcția corectă. Atunci când SUA și-au salvat companiile aeriene, puține condiții au fost impuse. Franța, pe de altă parte, a solicitat ca Air France să își reducă emisiile de dioxid și zborurile domestice, o condiție pentru primirea ajutorului guvernamental. Această diferență între cele două țări nu vine ca o surpriză. Actuala conducere a SUA nu a oferit nicio viziune pentru viitorul economiei. Atunci când administrația președintelui Donald Trump nu nega în mod direct existența unei crize, se comporta de parcă economia își va relua pur și simplu cursul de unde rămăsese.

Acum se pare că pandemia va rămâne cu noi suficient de mult pentru a ne da timp să gândim strategic cu privire la modul în care programele de recuperare pot fi proiectate atât pentru a restaura sănătatea economiilor, cât și pentru a le remodela pentru viitor. Înainte de pandemie, știam că tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon ar necesita un efort la nivelul societății, de dimensiunile New Deal, sau o „mobilizare ca de război”. Dat fiind faptul că acum este clar că recuperarea în sine va necesita investiții masive, este normal să combinăm aceste imperative într-o singură strategie.

Vestea bună este că investițiile verzi în energie regenerabilă, infrastructură sustenabilă, clădiri eficiente din punct de vedere energetic și alte cheltuieli pot fi oportune și flexibile, lucru important atunci când există atât de multă incertitudine cu privire la evoluția pandemiei. Investițiile verzi tind, de asemenea, să presupună multă muncă, ceea ce este ideal pentru reducerea șomajului și mărirea salariilor. Și în general au efecte multiplicatoare vaste (oferind un rezultat mai mare pentru aceiași bani cheltuiți, în comparație cu alte forme de cheltuială), lucru care contează atunci când atât de multe țări se confruntă cu creșterea deficitelor și a datoriilor.

Noua Zeelandă a pus deja aceste idei în acțiune, prin redistribuirea lucrătorilor din domeniul ospitalității (care altminteri ar fi fost șomeri) să lucreze pe proiecte de conservare în zone de „turism în natură”. Această mișcare sigur va genera câștiguri o perioadă lungă de timp. Corpul Civil de Conservare al SUA, Works Progress Administration, și alte programe New Deal au lăsat o moștenire materială și culturală de care americanii încă se bucură aproape 100 de ani mai târziu.

Cu toate astea, implementarea unor astfel de investiții în ziua de azi ar necesita inovație instituțională, incluzând crearea unor noi bănci de dezvoltare „verzi” și extinderea organizațiilor existente. Instituțiile de piață sunt, de multe ori, prea axate pe rezultate pe termen scurt pentru a vedea înțelepciunea investițiilor pe termen lung. Însă deși anumite bănci verzi existente s-au dovedit destul de eficiente, altele nu au reușit acest lucru. Va trebui să fim atenți la învățăturile pe care ni le oferă succesele și eșecuri recente și să ne adaptăm în consecință.

În economia noastră complexă, investițiile publice sunt necesare, dar nu suficiente pentru a stimula o recuperare verde. Vor trebui să existe și stimulente pentru a facilita investițiile private în sectoarele verzi. Din nou, există multiple instrumente pentru a face acest lucru. De exemplu, solicitând marilor corporații, incluzând băncile, să își divulge riscurile climatice, putem redirecționa capitalurile private de la investiții maro către proiecte verzi.

Mai mult decât atât, simpla promovare a gândirii pe termen lung și descurajarea viziunii pe termen scurt va conduce economia pe o direcție mai verde, aproape natural. În acest scop, fiduciarilor ar trebui să li se impună să se concentreze mai mult pe riscurile pe termen lung, iar guvernarea corporativă ar trebui reformată pentru a acorda investitorilor pe termen lung un cuvânt mai mare de spus (prin „acțiuni de loialitate”) în procesele de luare a deciziilor ale firmelor.

În final, deși băncile verzi existente și nou-create pot pune la dispoziție mai multe fonduri de investiții, reglementările pot fi înăsprite pentru a face economia mai „verde”, de exemplu prin interzicerea energiei obținute prin arderea cărbunilor și alte tipuri de energie murdară. Și a venit momentul să începem a discuta despre un preț semnificativ al carbonului, care ar încuraja, de asemenea, investițiile verzi.

Începând cu această vară, previziunile oferite de Fondul Monetar Internațional și alte organizații a indicat faptul că ar fi destul de dificil să ne întoarcem la angajarea cu normă întreagă prea curând. În multe țări este posibil ca ratele șomajului să nu revină la nivelul lor de la finalul anului 2019 până aproape de 2022. Iar acesta este scenariul optimist: cu cât durează mai mult criza COVID-19, cu atât mai afectată va fi economia.
O recuperare puternică va necesita o susținere a guvernului care să nu fie doar bine gândită, ci și sustenabilă în timp. O situație dezastruoasă ne-a oferit rara oportunitate de a face investițiile și reformele necesare pentru un viitor mai sustenabil și prosper. Nu trebuie să o irosim.


Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie și profesor universitar la Universitatea Columbia, este economist-șef al Roosevelt Institute și fost vicepreședinte și economist-șef al Băncii Mondiale. Cea mai recentă carte a sa este „People, Power, and Profits: Progressive Capitalism for an Age of Discontent”.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...