Conturarea şi ulterior elaborarea unui document strategic iniţiat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) care să sintetizeze un model economic românesc în Uniunea Europeană, prefigurare a României în orizontul anului 2040, a continuat printr-o nouă dezbatere, tema de data aceasta fiind „Care sunt tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările învecinate? Cum vor influența progresele tehnologice economia mondială, economia europeană și economia națională?”. Reuniunea şi rezultatele ei se încadrează într-o serie de analize şi dezbateri derulate sub egida Academiei Române – Secția de ştiințe economice, juridice și sociologie, avându-l ca preşedinte pe acad. Mugur Isărescu, dezbateri organizate de ASPES în parteneriat cu Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București, Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Alianța Confederațiilor Patronale din România (ACPR), cu alte organizaţii ale societăţii civile, inclusiv de studenţi şi elevi. Cadrul acestor reuniuni îl asigură Banca Naţională a României.

Esenţa actualei dezbateri au asigurat-o experţi în domeniile definitorii pentru reconfigurarea unui viitor care necesită fundamentare: economia, cercetarea, educaţia, mediul. Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, în calitate de moderator al dezbaterii, a reafirmat principiul de bază al acestor reuniuni, acela de „a vorbi despre prezent, a configura cât mai bine viitorul”, cu sublinierea că referirea la ceea ce s-a realizat şi la ce nu s-a realizat până acum este contraproductivă: „Nu ne luptăm cu trecutul!”

Evidenţiind „de ce anume are nevoie România în orizontul 2040”, acad. Daniel Dăianu s-a pronunţat ferm – „o economie robustă, într-o zonă euro robustă” – şi a oferit o expunere argumentată asupra subiectului. În opinia sa, susţinută ştiinţific, cerinţa integratoare vizează „o capacitate intrinsecă de a absorbi şocul” convergenţei, cu semnalarea că aceasta „nu se realizează automat”, iar „zona euro nu este o uniune monetară, este o arie care foloseşte aceeaşi monedă”.

La rândul său, prof. univ. dr. Mircea Coșea a supus atenţiei elemente în idea că, în perspective următoarelor decenii, “se schimbă însuşi conceptual de economie”. Condiţia evoluţiei pentru România ar fi „să aibă o economie elastică”, susţinută prin „căi de valorificare corespunzătoare”.

Din perspectiva sistemului educaţional, prof. univ. dr. ing. Petru Andea a făcut observaţia că “în orizontul 2040, cei care se nasc astăzi vor fi atunci absolvenţii studiilor de licenţă”, ceea ce ridică veritabile provocări de ansamblu şi, în acelaşi timp, specifice fiecărei etape de educaţie, creştere şi formare, începând cu ciclul preprimar.

Orizonturile prefigurate cercetării în domeniul tehnologiei şi aplicaţiile acestora în economie, în societate, au fost sugerate de acad. Nicolae Zamfir, de pe poziţa managerială a investiţiei paneuropene ELI-NP –  Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics/ Infrastructura Luminii Extreme-Fizică Nucleară. O subliniere a sa cu deschidere largă s-a referit la actuala dihotomie existentă la noi între cercetarea universitară şi cercetarea die institut.

Obiectivele pentru anii 2030 şi 2050 la nivel global în domeniul protecţiei mediului au fost enunţate de –prof. univ. dr. Mircea Duţu. Un deziderat pe care l-a formulat pentru România în aceste perspective a fost acela de elaborare a unui cod al mediului.

Ideile, sugestiile de direcţie formulate în expuneri au generat o dezbatere la rândul ei deschizătoare de observaţii, propuneri şi posibile direcţii.

Demersul iniţiat de ASPES va continua prin dezbateri lunare în prima jumătate a anului viitor şi se va regăsi într-un document strategic de sinteză care va fi pus la dispoziţia decidenţilor politici în vederea unei schimbări bazate pe autoritate ştiinţifică a „managementului de administrare economico-socială şi educaţională a ţării, atât la nivel central, cât şi teritorial”.

Demers