„Dezvoltarea economică nu este un cadou”

Date:

„Dezvoltarea economică nu este un cadou”, spunea prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, subliniind faptul că deși avem un avans economic spectaculos, nu avem creștere a nivelului de trai pe măsură, dar nici o dezvoltare a economiei reale corespunzătoare ritmului de creștere economică. La originea acestei discrepanțe stau mai mulți factori: unii țin de modul în care sunt construite politicile economice, alții țin de modul în care mediul de afaceri răspunde acestor politici. Apa curge de sus în jos, așa că vă propun să facem o analiză economică plecând de la modul în care Guvernul își face planurile pe anul 2018.
Proiectul de buget pe 2018, așa cum a fost adoptat de către Guvern și înaintat Parlamentului spre dezbatere și aprobare, este construit pe o Fundație promițătoare, dar totuși purtătoare de un grad mare de incertitudine. Guvernul estimează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), ceea ce este un avans în scădere față de estimarea inițială de 6,1% realizată de Comisia Națională de Prognoză (CNP). „Este cel mai mare buget pe care l-a avut România vreodată”, susținea vicepremierul Marcel Ciolacu. Totodată, estimarea guvernului cu privire deficitul bugetar pare să alunge temerile de depășire a cotei de atenție: un deficit bugetar (cash) la 2,97% din PIB, un deficit ESA de 2,96% din PIB, cu încadrare astfel în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB. Potrivit proiectului de buget pentru 2018, inflația medie va fi de 3,1%, (BNR estimează o inflație de 3,2% pentru finalul anului 2018), iar cursul mediu de schimb pe care mizează guvernul este de 4,55 lei pentru un euro (în timp ce luna noiembrie 2017 aducea nivelul record de 4,6551 lei/euro). În anul 2018, cheltuielile destinate investițiilor sunt estimate la 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% din PIB, pentru ca în anul 2020 acestea să fie estimate la 53,3 miliarde lei. Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Guvernul prognozează un număr al șomerilor de 351.000 de persoane și un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. „Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3% din PIB”, se arată în proiect. Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.


Dar în aceeași zi în care guvernul exprima temelia pe care va fi construit bugetul pe 2018, Consiliul European a adoptat decizia care sancționează faptul că „România nu a acționat în fapt pentru a corecta abaterea semnificativă” de la deficitul bugetar structural, potrivit unui comunicat emis de Consiliu. La cererea Comisiei Europene, forul european a emis o nouă recomandare, potrivit căreia „România va trebui să opereze o corecție și mai severă, de 0,8% din PIB”, invocând datele Semestrului European din toamnă, potrivit cărora deficitul structural al României (MTO) crește cu 1,1%, în ciuda ajustării de 0,5% din PIB cerută în iunie. Ca urmare, rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare riscă să depășească nivelul de 3,3% în 2017, corespunzător ajustării structurale anuale de 0,5% din PIB, cerută de Comisie. Proiectul de Buget pe 2018 al Guvernului a ignorat corecția anunțată de Comisia Europeană încă din octombrie. La București, vocile de la Bruxelles se aud în surdină sau nu se aud deloc. Se aude însă „oda bucuriei” cântată notele de creștere economică record, deși nu se poate spune cu certitudine ce riscuri ascunde viteza avansului economic românesc.

Ce spune statistica oficială?

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat recent estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creșterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele publicate în noiembrie au arătat o accelerare a creșterii economice în al treilea trimestru din 2017 față de al doilea trimestru, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 6,1% față de aceeași perioadă din 2016, pe serie brută. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 23.5061 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 8,8% față de trimestrul III 2016”, se arată în comunicatul INS, citat de news.ro. În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 8,6% în al treilea trimestru față de aceeași perioadă din 2016, date confirmate de INS. În ceea ce privește evoluția față de trimestrul anterior, creșterea din al treilea trimestru din acest an a fost de 2,6%, după +2% atât în al doilea, cât și în primul trimestru al anului, a confirmat marți INS. „Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 214.977 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,6% față de trimestrul II 2017 și cu 8,6% față de trimestrul III 2016”, se arată în comunicatul INS. Trimestrul III din 2017 a fost al nouălea trimestru la rând de creștere economică, arată seriile INS. În primele nouă luni ale acestui an, PIB-ul a crescut cu 7% pe serie brută și cu 6,9% pe serie ajustată sezonier. Potrivit datelor de la INS, industria este cea care „a împins” cel mai mult pe pedala creșterii economice: industria a sporit cu 7,6% și a contribuit cu 23,2% la formarea PIB. O contribuție importantă au avut-o și alte domenii: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante, cu o pondere de 18,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,7%. Pe locul trei urmează agricultura, silvicultura și pescuitul, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,9%), dar care, potrivit INS, au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (24,3%). Pe poziția a patra se află activitățile profesionale, științifice și tehnice, activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport, cu o pondere de 7,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,8%.

Ce spune Banca Națională?

Într-o recentă prezentare susținută la SNSPA, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale făcea legătura între termenii de macrostabilitate, creștere economică și dezvoltare. De fapt, susținută de argumente științifice, prezentarea prim-viceguvernatorului Băncii Centrale s-a axat tocmai pe lipsa unei congruențe între ritmul accelerat al avansului economic și viteza de dezvoltare economico-socială a României. Avem creștere economică, dar nu avem creșterea nivelului de trai, avem o macrostabilitate, dar avem instabilitate la nivelul economiei individului, avem avans al PIB, dar păstrăm și o cotă ridicată de sărăcie. Potrivit lui Georgescu, dezvoltarea economico-socială a României este mai lentă decât creșterea economică, evoluțiile macroeconomice favorabile pe ansamblu din ultimii ani nefiind resimțite decât parțial în creșterea nivelului de trai al populației și în îmbunătățirea competitivității economiei. Câteva cauze ale acestei discrepanțe sunt volumul neadecvat al capitalului din economie, precum și vulnerabilitățile structurale îngrijorătoare ale sectorul firmelor. „Viteza și consistența procesului de convergență reală depind, în proporție covârșitoare, de performanțele economiei reale. În economiile confruntate cu o dinamică slabă a ofertei de muncă, așa cum este cazul României, factorul capital are contribuția determinantă (direct sau indirect, prin intermediul factorului total de productivitate) la sporirea PIB potențial”, se arată în prezentarea citată. Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, inițiativa antreprenorială din România este redusă – sectorul companiilor este slab dezvoltat raportat la dimensiunile pieței autohtone și comparativ cu celelalte țări europene foste socialiste: 2,2 IMM la suta de locuitori, față de media UE de 4,5 firme și 9,4 unități în Cehia; 7,5 în Slovacia; 6,4 în Slovenia; 5,4 în Lituania; 5,3 în Ungaria; 5,2 în Letonia; 4,4 în Bulgaria; 4,1 în Polonia etc.
O analiză a sectorului firmelor din România arată că acesta este dominat de întreprinderile de mici dimensiuni, multe dintre acestea având probleme serioase privind capitalizarea: 44% nu respectă cerințele legale privind capitalizarea (276,5 mii companii au nivelul capitalului propriu sub jumătate din capitalul social subscris vărsat), 42% au capitaluri proprii negative (268,5 mii firme au datorii mai mari decât activele totale). Florin Georgescu consideră că fermitatea cadrului legislativ este cea mai eficientă modalitate de a asigura disciplina de plată: „agenții economici au nevoie de un «ghiont» pentru un autocontrol mai ridicat, așa cum a arătat Richard Thaler, câștigătorul premiului Nobel pentru economie în anul 2017”, sublinia Florin Georgescu. „Dezvoltarea economică nu este un cadou”, se obține prin acțiunea combinată a inițiativei private și a politicilor publice ale statului, iar „existența unor instituții puternice este cel mai bun indicator al dezvoltării structurale și al capacității unei națiuni de a crea bunăstare pe termen lung”, se arată în prezentarea liderului de la BNR, care concluziona, printre altele, că „se impune subliniat faptul că noțiunea sustenabilitate trebuie să se refere nu numai la aspectele economice și financiare, ci și la criteriul social – de altfel, dezvoltarea presupune, în prealabil, formularea unui proiect social”.
Pe de altă parte, prezentând „Raportul BNR asupra stabilității financiare – decembrie 2017”, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea se referea la rândul său la vulnerabilitățile care țin de mediul de afaceri: „atât tensionarea echilibrelor macroeconomice, cât și creșterea îndatorării populației reprezintă riscuri în creștere la adresa stabilității financiare a țării, în mod special în contextul schimbării sentimentului pieței internaționale față de economiile emergente, reflectat prin prima de risc”, dar un alt risc sistemic identificat îl reprezintă disciplina scăzută de plată din economie, „care se reflectă în constrângeri bugetare slabe și în sectorul privat”. Aceasta contribuie la adâncirea vulnerabilităților care pot afecta stabilitatea financiară, prin alocarea ineficientă a resurselor, majorarea creditelor neperformante, distorsionarea semnalelor pieţei, crearea unei cvasi-mase monetare cu efecte negative asupra inflaţiei. Potrivit Raportului prezentat de Liviu Voinea, principalii factori de risc pentru stabilitatea financiară sunt: subcapitalizarea unui număr semnificativ de companii (276,4 mii de firme au un nivel al capitalului propriu sub nivelul reglementat, din care 268,5 mii de firme au capital negativ); creşterea obligaţiilor restante faţă de bugetul de stat (+5,9 la sută în anul 2016); capacitatea redusă de recuperare a creanţelor comerciale, în special la nivelul microîntreprinderilor, coroborate cu numărul important de firme din portofoliul instituțiilor de credit care nu au trecut printr-un ciclu economic complet; reintrarea fenomenului de insolvență pe un trend ascendent, atât ca număr de firme nou intrate în insolvență (6,1 mii de firme în primele opt luni ale anului), cât și ca volum al neperformanței generate asupra sectorului bancar (volumul creditelor neperformante generate de către firmele în insolvenţă a crescut cu circa o treime, la 1 miliard lei); majorarea arieratelor bugetului de stat faţă de sectorul real (+9 la sută în intervalul septembrie 2016 – septembrie 2017, la 223,1 milioane lei).
Dar oficialul Băncii Centrale a ținut să precizeze că disciplina scăzută de plată din economie nu este un risc nou, ci o vulnerabilitate recurentă în economia României, fiind însă totodată un „risc distinct și în creștere” din 3 motive care îl fac să fie mai periculos astăzi decât altădată: „1. reducerea vulnerabilităților din bilanțul băncilor (prin curățarea portofoliului de credite neperformante) nu are corespondent în reducerea vulnerabilităților din bilanțul firmelor, ceea ce înseamnă că se mențin probleme structurale în economie; 2. vulnerabilitățile din bilanțul firmelor s-au permanentizat chiar și în condiții de creștere economică peste potențial; 3. după încheierea acordului cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, o parte din reformele realizate pe durata acordului în ce privește întărirea disciplinei la plată în economie (în special reducerea arieratelor) au fost inversate.

Ce spune Comisia Europeană?

„Creșterea reală a Produsului Intern Brut a accelerat în 2017, susținută în principal de consumul privat. Ritmul de creștere a PIB va încetini, dar va rămâne peste potențial. Consumul privat este preconizat să încetinească în 2018, pe măsură ce inflația va afecta veniturile disponibile, dar este așteptat să fie în continuare principalul motor al creșterii. Mai mult, investițiile sunt preconizate să crească, urmare a reluării implementării proiectelor finanțate de fonduri de la UE”, iată ce relevă raportul de toamnă al Comisiei Europene. Documentul mai arată că „deficitul bugetar este preconizat să crească ca urmare a majorării salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizării unitare. Ca o consecință a relaxării fiscale și a creșterii decalajului dintre PIB-ul realizat și PIB-ul potențial, deficitul structural al României este preconizat să crească de la 2,2% din PIB în 2016 la aproximativ 3,3% în 2017 și aproape 4,6% în 2019. În pofida creșterii economice puternice, raportul datorie/PIB ar urma să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% din PIB în 2019”.

Ce spun analiștii străini?

Un semnal de atenționare a venit și de la agenția de evaluare financiară Moody’s, în al cărei report anual de țară se arată că politica salarială de la București pune în pericol competitivitatea economică a României, dar și accelerează deficitul de cont curent. „Cu toate că România a trecut printr-o consolidare fiscală, politica expansionistă din ultima perioadă a erodat beneficiile aduse de consolidarea care a avut loc după criza financiară mondială. În același timp, politica macroeconomică prociclică a dus la majorarea rapidă a salariilor, punând în pericol competitivitatea economică și amplificând deficitul de cont curent”, arată autorul raportului, Daniela Re Fraschini, vicepreședinte adjunct la Moody’s. Potrivit agenției de evaluare citate, politicile fiscale și economice ale Guvernului de la București contribuie la continuarea avansului economic pe termen mediu, dar sporesc și incertitudinea cu privire la sustenabilitatea creșterii PIB, încetinirea avansului fiind evaluată la circa 5% în 2018. Factorii care vor alimenta creșterea economică, conduse de consumul privat, vor rămâne probabil neschimbați, în condițiile continuării politicii fiscale expansioniste în 2017-2018. Totuși, Moody’s susține că reformele structurale limitate, vulnerabilitățile rămase la nivel instituțional și politicile economice care împiedică investițiile private mai mari continuă să constrângă potențialul de creștere pe termen lung al României. Moody’s susține că deficitul bugetar rămâne la 3% din PIB în 2017, dar va depăși cota de atenție în 2018. Un alt semnal era transmis și de către analiștii Unicredit, potrivit cărora „creșterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari. Măsuri ad-hoc, majorări de taxe și reduceri ale investițiilor publice ar putea menține deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu și în 2018”. Potrivit analizei Unicredit, „după mai puțin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greșelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010”, iar politica fiscală reprezintă „cel mai mare risc” la adresa stabilității macroeconomice: „Anticipăm o creștere de doar 1,2% a veniturilor din taxe anul acesta. Mai mult, salariile din sectorul public și cheltuielile sociale ar putea crește cu 16,6% în 2017 față de 2016. În căutarea unor venituri suplimentare, Guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat și mai eficient: 1. a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală (cum ar fi supraacciza la carburanți eliminată în luna ianuarie și reintrodusă în septembrie-octombrie); 2. a temperat anumite măsuri anunțate anterior (84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuțiilor sociale în totalitate în sarcina angajaților); 3. a transferat bani de la companiile deținute majoritar de stat (prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 și din rezervele societăților); 4. a redus cheltuielile pentru investiții publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparație cu planificarea originală; 5. a redus rambursările de TVA pentru a compensa – cel puțin temporar – slaba colectare a veniturilor fiscale”, se arată în raportul citat.
Revenind la Comisia Europeană, aceasta aduce în discuție riscul inflaționist: creșteri de prețuri în 2018 și 2019, agravarea deficitului bugetar până la 3,9%/2018, respectiv 4,1%/2019. Atenționarea transmisă către executivul român, în diverse tonuri din diverse voci, interne sau externe, nu face decât să sublinieze o idee exprimată simplu de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu: „dezvoltarea economică nu este un cadou” pe care guvernul să-l ofere economiei reale sau pe care economia reală să-l primească fără să opereze reforme structurale. Societatea trăiește în continuare o contradicție majoră: aceea între avansul spectaculos al PIB și nivelul extrem de scăzut al dezvoltării economice. Sărăcia la cote grave continuă să amenințe o majoritate covârșitoare, firmele sunt expuse unor vulnerabilități serioase, corporațiile sunt încă înghețate. Economia crește rapid, dar la fel de rapid crește și neîncrederea în gestionarea acestei creșteri.

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Economia informală în România: context, cauze și efecte

de Prof. univ. dr. Cristian PĂUN,Academia de Studii Economice...

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...