Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” a conferit înaltul titlu de doctor honoris causa profesorului doctor Xiaotian Zhang, vicepreşedinte al Universităţii din Shanghai. De asemenea, profesor doctor Corina Adriana Dumitrescu, preşedintele Senatului Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” şi profesor doctor Xiaotian Zhang au semnat un memorandum de înţelegere (Memorandum of Understanding) între cele două universităţi. În acest cadru, profesorul Xiaotian Zhang ne-a acordat un interviu.
– Domnule profesor, care este semnificaţia memorandumului încheiat între Universitatea din Shanghai şi Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” în ansamblul relaţiilor academice româno-chineze?
– Internaţionalizarea este una dintre componentele cheie ale strategiei Universităţii din Shanghai. Universitatea noastră s-a dezvoltat în ultimele decenii şi în prezent este situată în Top 100 mondial în primul rând pentru că avem programe internaţionale de nivel înalt. Programele nu sunt destinate numai studenţilor chinezi, ci sunt deschise şi pentru studenţi internaţionali. De aceea am semnat acest memorandum de înţelegere. De asemenea, a fost semnat un contract între Şcoala de Studii Economice şi Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”.
– Ce perspective deschide memorandumul pe linia colaborării dintre cele două universităţi?
– Vom avea un program de studii cu diplomă dublă (Double Degree). Studenţii vor urma un an în România, la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” şi un an în China, la Universitatea din Shanghai. Candidaţii care vor aplica pentru acest program vor trebui să treacă examenul de admitere la Universitatea din Shanghai, conform regulilor acesteia.
– Cum apreciaţi dumneavoastră, domnule profesor, rolul universităţii în societatea actuală şi în perspectivă?
– Universităţile au avut întotdeauna o poziţie centrală în cercul format de educaţie, inovare şi cunoaştere. Universităţi cum sunt Bologna, Oxford, Cambridge s-au dezvoltat din vremuri îndepărtate ca adevărate centre de educaţie şi cultură. De-a lungul timpului, mari universităţi s-au dovedit esenţiale în domenii importante pentru dezvoltarea societăţii. Aşa sunt, de exemplu, Stanford din California, în special cu studiile în electronică din Silicon Valley, sunt studiile şi cercetările economice de pe Wall Street din New York. Astfel de universităţi duc mai departe lumea.
– Care sunt limitele în disponibilităţile de impunere a vocii academice în problematica lumii?
– Una dintre limite provine din faptul că, din păcate, universităţile sunt de multe ori izolate, nu colaborează cu entităţi din societate. Universităţile ar trebui să aibă parteneriate cu societatea, precum şi între ele, să facă schimburi de studenţi, de profesori. Universităţile trebuie să-şi folosească tot potenţialul de educaţie şi de ştiinţă pe care-l pot oferi. De asemenea, universităţile este necesar să fie în conexiue cu guvernele, cu mediul economic, cu bursa.
– Ce împiedică să se întâmple aşa?
– Limitările din punct de vedere politic, limitările economice. Fără colaborare economică, şi colaborările în educaţie sunt puţine. Limitări apar şi din cauză că fiecare universitate are autonomia ei. Relaţiile sunt influenţate de asemenea de starea economică a fiecărei universităţi, de condiţiile de admitere, de politica managementului din instituţie. Într-un cuvânt, sunt foarte mulţi factori care determină colaborarea între universităţi şi societate, economie.
În acceaşi ordine de idei, profesor doctor Marja-Liisa Tenhunen, fost preşedinte al Universităţii de Ştiinţe Aplicate din Kokkola, Finlanda şi colaborator permanent al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, accentuează:
Întreprinderile mici şi mijlocii nu au aproape deloc colaborări cu universităţile şi acest lucru ridică mari probleme în dezvoltare. Întreprinderile mici şi mijlocii nu prea sunt interesate să conlucreze cu universităţi din punctul de vedere al educaţiei şi al valorificării cunoştinţelor care se transmit într-o universitate, ci fac apel la alte companii în rezolvarea unor diverse probleme.
