Marii contribuabili din câteva sectoare cheie ale României, precum Industria de petrol şi gaze sau Industria tutunului, au fost cei care au oferit statului premisele unui buget naţional credibil. Ba mai mult, pe lângă accize, redevențe, taxe și impozite livrate constant şi conştiincios, în 2020, au făcut şi investiţii şi vor să le facă în continuare, dar pentru asta statul trebuie le să asigure două elemente esenţiale: stabilitate fiscală şi predictibilitate.

Este important să înțelegem ce politici publice pot încuraja dezvoltarea acestor industrii esențiale pentru relansarea economică și pentru veniturile bugetare, mai ales că politicile sociale, dar și noua economie, se vor baza și pe aceste sectoare. Am reuşit în cadrul dezbaterii „Resurse Bugetare în Noua Economie”, găzduită de EM360 şi România Durabilă, să aducem la aceeaşi masă reprezentanţii industriilor şi decidenţii politici, reuşind astfel un să punem o piatră de temelie pentru dialogul dintre mediul privat şi stat.

SEBASTIAN BURDUJA – vicepreşedinte Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci, Camera Deputaţilor

„Nu vor fi taxe noi, considerând că aceasta este o abordare corectă, şi ţinem să liniştim mediul de afaceri în această privinţă. Mai mult decât atât, cred că statul are niste lucruri de înţeles de la contribuabilii strategici şi de la mediul privat, în general. În primul rând are de înţeles că performanţa trebuie premiată. Din păcate ce se întâmplă în România în momentul acesta este că avem un stat destul de mare, destul de greoi şi foarte scump. De exemplu, dintr-o 100 de lei colectaţi, 95 de lei merg pe cheltuieli precum pensii şi alocaţii (53%) şi salarii din domeniul public (42%), iar pentru investiţii rămân 5 lei.

Legat de salariile din mediul public, România plăteşte foarte bine. Noi suntem undeva la 11,2% din PIB, , faţă de media europeană de 10,1%. Deci un angajat la stat în România, în medie, câştigă mai bine decât este media UE. Este una dintre puţinele categorii în care am depăşit media Uniunii Europene. Întrebarea este dacă şi livrează performanţă în raport cu aceste resurse pe care statul, noi toţi, le cheltuim cu aceste salarii. Răspunsul este nu… Ar trebui să avem un stat mai performant decât media UE si nu se întâmplă asta. Prin urmare, trebuie să ajungem şi noi să premiem oamenii cei mai buni care îşi fac treaba în sectorul public şi să uităm de tot felul de sporuri care se dovedesc uneori adevărare bazaconii. După aceea trebuie să gestionăm resursele pe care le avem responsabil. Aşa cum o firmă îşi gestionează foarte bine veniturile şi cheltuielile, la fel este şi pentru bugetul de stat. Şi mai este o lecţie a privatului către stat şi anume cea a flexibilităţii, a adaptabilităţii. În pandemie au fost companii care au rezistat tocmai pentru că au reuşit să se adapteze la noile cerinţe ale pieţei.”




CRISTINA PRUNĂ – vicepreşedintele Camerei Deputaţilor

„Avem cel mai mare buget de investiţii din ultimii 8 ani. 61,4 miliarde de lei este o sumă importantă, care poate ajuta la relansarea economiei. În ceea ce priveşte parteneriatul stat-privat nu trebuie să fie doar unul la nivel teoretic, iar Coaliţia de guvernare doreşte să ducă lucrurile în direcţia aceasta. Ne dorim stabilitate şi predictibilitate atât legislativă, cât şi fiscală, astfel încât aceste industrii să poată fi lăsate în pace, dar şi susţinute.

M-aş referi scurt la Industria de petrol şi gaze, pentru că, dacă ne uităm în perspectivă, va fi cea mai încercată. Statul român a încasat în 2019 din accizele pe produsele energetice 17,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă cam echivalentul bugetului Ministerului Sănătăţii de anul acesta. Pe lângă aceasta a mai încasat 1,336 miliarde de lei din redevenţe petroliere. Ce vreau să subliniez este că e într-adevăr o industrie importantă care contribuie la bugetul de stat şi pentru resursele pe care le avem în Marea Neagră trebuie să facem paşi în zona legislativă pentru a debloca investiţiile. Mai mult decât atât, pe lângă taxe şi impozite suplimentare la buget, pe fondul deblocării acestor proiecte, eu văd şi un potenţial de dezvoltarea pentru Industria chimică.”

În acest context trebuie explicat cât se poate de clar şi de ce Marea Neagră poate fi un motor de relansare a economiei româneşti, atât prin efectele directe, cât şi prin cele indirecte.




ADRIAN BADEA – Vicepreşedinte Federaţia Patronală Petrol şi Gaze

„Anul 2020 a fost dificil pentru Industria de petrol si gaze din cauza provocării legate de restricţiile stanitare, a diminuării cererii de combustibil, precum şi a scăderii semnificative a preţului ţiţeiului şi a preţului gazelor naturale. În ciuda acestor condiţii dificile, industria a continuat să funcţioneze în România, a continuat să păstreze angajaţii, contractorii şi să aibă o contribuţie importantă la bugetul de stat, plătindu-şi impozitele şi taxele la timp, ceea ce a facilitat construcţia şi realizarea obiectivelor statului în această perioadă. În schimb Industria de petrol şi gaze are nevoie de stabilitate, de predictibilitate fiscală şi de investiţii. Zăcămintele din România sunt mature, iar necesităţile de investiţii sunt urgente, altfel, în câţiva ani, importurile, mai ales în zona de gaze, vor creşte semnificativ. În acest sens, cea mai mare oportunitate în acest sector, în acest moment, sunt investiţiile de la Marea Neagra. Un studiu independent a cuantificat investiţii potenţiale în următorii 22 de ani de peste 15 miliarde de dolari, care pot aduce o contribuţie la PIB de 71 miliarde de dolari, cumulat pe această perioadă, şi contribuţii la buget de 26 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă în medie cam 5 miliarde de lei pe an. Toate aceste investiţii se realizează cu contribuţia companiilor şi nu sunt necesare ajutoare de stat sau alte măsuri de sprijin financiar. Ceea ce este însă nevoie pentru Marea Neagră este modificarea Legii offshore astfel încât să fie asigurată stabilitatea sistemului fiscal, competitivitatea sistemului fiscal şi o piaţă liberă a gazelor naturale. Marea Neagtră poate fi un motor de relansare a economiei româneşti, atât prin efectele directe, cât şi prin efectele indirecte.”





LAURIAN LUNGU – analist financiar

„Sectorul de oil and gas reprezintă 2/3 din contribuţia sectorului de intermedieri financiare la PIB, ceea ce este foarte mult. Ca o comparaţie, vorbim de aproximativ 40% din contribuţia sectorului agriculturii. Pe partea fiscală, taxele plătite la buget sunt foarte mari. În 2019 companiile care au făcut obiectul unui studiu au plătit 17 miliarde de lei la buget, ceea ce reprezintă 5,7% din veniturile curente. Dacă ne referim la veniturile fiscale, contribuţia este şi mai mare, undeva în jur de 11%. Statul colectează şi TVA şi accize, şi acestea de peste miliarde de lei doar în 2019, dar din nou vorbim despre o valoare subdimensionată, pentru că avem companii necuprinse în studiu. De aici reiese că statul trebuie să fie mult mai atent cu aceşti contribuabili. Companiile mari, care nu sunt multe în România, ar trebui să facă parte dintr-un comitet şi să aibă un dialog constant cu decidenţii de politici economice. Nu este posibil să stai 10 ani să aştepţi o lege offshore când ştii că ai nişte zăcăminte de exploatat într-un interval de timp limitat.”

Deşi sunt dispuşi să investească sute de miliarde de euro la noi în ţară, marii contribuabili susţin că nici măcar nu au nevoie de vreun ajutor special din partea statului, ci îşi doresc doar să aibă parte de stabilitate fiscală şi de predictibilitate.





GILDA LAZĂR – Head of Corporate Affairs & Communications JTI Romania

„Din cauza restricţiilor de călătorie în pandemie a scăzut contrabanda şi au crescut vânzările legale, deci am plătit taxe mai multe. Aşa se face că anul trecut veniturile din acciza la tutun au fost cu 10,9% mai mari decât în 2019, iar în primele luni ale acestui an au fost cu peste 20% mai mari decât în 2020. (…) România este al 3-lea mare producător de ţigarete la nivel european, după Germania şi Polonia, iar anul trecut, în criză, exporturile de ţigarete au depăşit valoric exporturile de grâu şi tutun, ajungând la peste 1,35 de miliarde. Mai mult decât atât, cred că suntem printre puţinele industrii care au anunţat investiţii în criză. JTI a anunţat o investiţie de 60 de milioane de euro, care se va derula pe o perioadă de 3 ani. Competitorii noştri Philip Morris şi BAT au anunţat şi ei acum câţiva ani investiţii majore în producţie, care se află în derulare. Deci marii contribuabili nu au nevoie de sprijin acum, ci de stabilitate fiscală şi de predictibilitate.”





CRISTIAN PĂUN – profesor universitar ASE

„Rezultatele noastre au fost următoarele: în urma estimărilor pe cele 3 scenarii, vedem că în scenariul de recesiune impactul este estimat undeva la -0,62% din PIB, astăzi sectorul tutunului contribuind cam cu 1,6% din PIB-ul României, deci un scenariu în care s-ar aplica nişte bariere destul de importante, ar duce la o scădere a contribuţiei cu 0,62% faţă de nivelul actual de 1,6% din PIB. La un scenariul moderat avem o contribuţie în plus de 0,45%, iar pe un scenariu pozitiv avem creştere de 0,74% din PIB. Dacă introducem şi contrabanda şi am estimat, de asemenea, acest impact în cele 3 scenarii: pe scenariul 1 avem o scădere de 0,66%, pe scenariul moderat avem o creştere de 0,45%, iar pe scenariul 3 avem o creştere de 0,97%. La nivelul anului 2019 sectorul contribuia cu 3,6 miliarde de euro, dar dacă sunt introduse bariere, dacă astăzi ne apucăm şi lovim în acest sector, ca şi în alte sectoare de activitate, pierdem o sumă importantă de la bugetul statului, undeva în jurul sumei de 1,3-1,5 miliarde de euro anual.”

„Noua Economie” susține dialogul permanent dintre mediul decident, mediul de afaceri și specialiști din principalele domenii de activitate, pentru a lua cele mai bune măsuri, coerente și aplicabile, care să asigure continuitatea industriilor cu cele mai mari contribuții la dinamica PIB-ului și identificarea celor mai profitabile domenii pentru relansare economică. Foarte multe decizii politice sunt luate fără consultarea celor vizați, având impact negativ asupra mediului de afaceri și, indirect, asupra veniturilor bugetare și a societății, iar reglementarea excesivă a industriilor considerate poluante sau „nesănătoase” poate fi o soluție distructivă din punct de vedere economic și social.

Dezbaterea „Resurse Bugetare în Noua Economie”a fost organizată cu sprijinul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și Comunicare (CLCC)JTI Romania și al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG) în calitate de parteneri, precum și al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și al asociației Romeficiența în calitate de parteneri instituționali. Klarmedia s-a alăturat evenimentului ca partener de monitorizare media, iar EconomistulClub EconomicMoney.roFinancial IntelligenceThe DiplomatProfit.roHotnews si Agerpres ca parteneri media.

DISTRIBUIȚI