Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.

În procesul trecerii de la statutul de piață de frontieră la nivelul superior, de piață emergentă, România are ca repere o serie de criterii ale procesului de convergență care se regăsesc în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), semnat de Consiliul European în februarie 1992 și intrat în vigoare efectiv în noiembrie 1993. În accepția Comisiei Europene, urmând procesul de convergență, „economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniu-nii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”.

Interviu cu domnul Cosmin Mălureanu, fondator și CEO Ascendia

Ne-am obișnuit să spunem despre multe dintre ramurile economice românești că au potențial, însă ne confruntăm zi de zi cu frustrarea că în ciuda potențialului, lucrurile nu avansează, iar acesta din urmă nu se materializează, rămânând la stadiul de simplu potențial. Putem aminti aici despre sistemul de învățământ, despre sistemul de sănătate, despre infrastructură...

Anul acesta, mai mult decât în alte perioade, întrebarea care stă pe buzele tuturor celor interesați de piețele financiare este: „Când va majora Federal Reserve (Fed) ratele de dobândă?”. De la cotațiile de pe Wall-Street și din piața Forex și până la barilul de țiței și gramul de aur, toate depind, într-un fel sau altul, de politica monetară a Federal Reserve. Tot de acest aspect depinde și dinamica economiilor țărilor dezvoltate, dar, mai cu seamă, cea a țărilor emergente. Un posibil răspuns la această întrebare l-am putea afla din declarațiile lui Janet Yellen, guvernatorul Federal Reserve, la întâlnirea anuală a șefilor de bănci centrale de la Jackson Hole.

În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în fază de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Deși se confruntă cu o situație economică dificilă, provocată de sechelele crizei economice și sancțiunile occidentale, Federația Rusă nu se grăbește să-și epuizeze rezervele strategice de resurse, preferând alte căi de rezolvare pentru problemele punctuale cu care se confruntă. Fie că este vorba de gestionarea Fondului Național de Rezervă, a Fondului Dezvoltării Economice, a rezervelor valutare sau a stocurilor de metale prețioase aflate în trezoreria statului, guvernul federal procedează cu zgârcenie, având în vedere ca, în urma rezolvării diverselor nevoi curente, să-i rămână suficiente resurse pentru eventuale situații de urgență care ar putea interveni intempestiv, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. O demonstrează, de pildă, și administrarea gospodărească a rezervelor de aur.

Bursa de Valori București va lansa în această toamnă cel mai amplu program de educație financiară derulat până în prezent în România, declinat în mai multe proiecte specifice, dedicate în special atragerii de noi investitori pe piața de capital. Sub denumirea generică de „Cei 5 Fantastici”, Bursa de Valori București își propune să aducă, prin cinci proiecte ample, piața de capital mai aproape de oameni, prin seminarii, cursuri, evenimente de mare amploare și chiar un concurs de tranzacționare în mediul real – o premieră pentru țara noastră.

Indicii burselor internaționale au consemnat evoluții divergente pe parcursul anului 2015. Dintre indicii de acțiuni ai burselor externe analizați, cea mai importantă creștere la 12 luni a fost înregistrată de ISEQ (+31,54%), indicele de referință al bursei irlandeze fiind singurul care nu a scăzut în trimestrul III când pe piețele internaționale s-a înregistrat o volatilitate foarte ridicată. Evoluții pozitive pe parcursul anului 2015 au avut și indicii FTSE MIB (+12,66%), CAC40 (10,17%), DAX (9,56%) și EUROSTOXX (8,88%). În schimb, indicii IBEX (-6,20%), FTSE 100 (-4,17%) și DIJA (-2,11%) au înregistrat scăderi pe parcursul anului 2015.

Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.