Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial În eseul The Soul of Man Under Socialism, Oscar Wilde are un argument halucinant în favoarea socialismului. Astfel, poetul îi găsește pe oamenii săraci ca fiind urâți, așa că i-ar fi drag să existe c(in)eva care să-i aibă în grijă, în ideea de a-l scăpa pe (alde) el de dezolantul „tablou”. Argumentul wildean pro-socialism devine unul explicit estetic: artistul din el își dorește o orânduire socială în care rezolvarea problemei ne-frumosului să fie central(izat)ă. Dacă s-ar putea ca „inesteticul” să fie eradicat, iar „esteticul” să fie privilegiat, totul ar fi minunat. citește mai mult
Stagii studențești

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 4, 2016
Economistul 4, 29 februarie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 4/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL eveniment

DEZBATERE ASPES
Este iminentă o nouă criză?

Se vorbește din ce în ce mai mult despre declanșarea unei noi crize economice și financiare la nivel mondial. Factorii care ar contribui decisiv la aceasta ar fi scăderea dramatică a prețului petrolului, încetinirea ritmului de creștere a economiei chineze și devalorizarea competitivă. Ultimul Forum Davos și-a axat în bună parte tematica pe problematica unei viitoare crize, preluând accentele apocaliptice ale dezbaterilor începute din a doua parte a anului trecut pe ideea iminenței unei noi crize din a doua jumătatate a anului 2016.

DEZBATERE ASPES
Renașterea îngrijorărilor globale. Ce face România?

O întrebare se pune tot mai frecvent în rândul analiștilor, al mediului de afaceri și al celor care guvernează economiile naționale sau al celor care conduc organisme economice internaționale: 2016 va fi începutul unei noi crize economico-financiare? Sunt din ce în ce mai multe voci care răspund cu posibilitatea unei noi crize. Ele se fac auzite frecvent în Europa, dar și în SUA, iar în China se succed fenomene care dau tot mai puternic semnalele unei noi crize. În același timp, sunt și opinii care spun că este hazardat să se vorbească de o nouă criză!

DEZBATERE ASPES
Recidivele și recidiviștii turbulențelor

La începutul anului 2016 Royal Bank of Scotland (RBS), una dintre principalele bănci britanice, trimitea clienților săi o avertizare privind un iminent pericol. Avertizarea suna astfel: „Vindeți totul, cu excepția obligațiunilor de bună calitate. …Într-o sală aglomerată, ușile de ieșire sunt mici”. Avertizarea a fost, firesc, reluată pe larg de toate canalele media. Era un avertisment cu totul neobișnuit. Curând, acest pesimism al celor de la RBS a atras un alt comentator de marcă.



ECONOMISTUL afaceri

PETROL RAMPANT
Capriciile petrosferei. Un prim pas pe un drum plin de incertitudini

Ne apropiem de sfârșitul primului trimestru al anului și devine din ce în ce mai clar că ne aflăm la punctul de plecare al unei transformări pe termen lung a pieței energiei. Privind retrospectiv, 2015 era considerat de analiștii de la The Economist drept un an al „energiei ieftine și verzi”, caracterizat de prețuri reduse la combustibilii fosili și de o creștere accentuată în utilizarea energiei regenerabile. Predicția inițială s-a dovedit corectă, iar analiștii EIU consideră că tendința se va păstra și anul acesta.

BANKING NOTES
Fie comerciale, fie centrale. Băncile lumii rescriu economia

Debutul anului 2016 a adus, din nou, băncile în centrul atenției. Din nou, o atenție negativă. Și de data aceasta intră în vizorul investitorilor și băncile centrale. Să vedem însă ce se întâmplă. Acțiunile băncilor din SUA și Europa au căzut dramatic de la începutul anului 2016. În SUA, în particular, scăderea prețurilor țițeiului face ca multe companii implicate în foraje și exploatări (mai ales gaze de șist) costisitoare vor fi în imposibilitatea să-și plătească datoriile. În Europa acțiunile băncilor au fost lovite puternic de bailout-ul a patru bănci italiene, dar și de temerile privind cele 1,2 mii de miliarde de euro în credite neperformante din toată Zona Euro.


ECONOMISTUL dosar

AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL
Evoluții istorice ale conceptelor strategice globale de combatere a sărăciei

În ultimele 5 decenii, guvernele, instituțiile internaționale și un larg evantai de mișcări sociale globale s-au concentrat asupra unor dezvoltări teoretice și practice, strategii și politici care au declanșat coagularea unui larg consens global privind lupta împotriva sărăciei. De-a lungul acestei perioade, agenda globală de combatere a sărăciei s-a constituit într-o temă majoră a epocii contemporane, în permanentă dezvoltare, care a redefinit continuu potențialul și arsenalul de strategii și politici ale omenirii în combaterea acestui flagel.

AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL
Cinci lucruri demne de știut despre „Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei”

Guvernul a discutat un pachet de măsuri de combatere a sărăciei. Anunțul public făcut de premierul Cioloș și publicarea câtorva elemente din prezentarea pe care am susținut-o în fața executivului au stârnit reacții. Ceea ce e foarte bine. Sunt cinci moduri de a defini sărăcia, dar la fiecare dintre ele România este pe ultimul loc din UE, la bătaie cu Bulgaria, pe alocuri. În mod particular, situația este dramatică atunci când vine vorba despre sărăcia în rândul copiilor și sărăcia în mediul rural.

AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL
Capitalism 2050: 10 miliarde de săraci?

Un recent articol din ediția americană a revistei Forbes mi-a trezit atenția în mod deosebit pentru că anunță într-un ton alarmant că, dacă nu cumva se schimbă între timp, „capitalismul va înfometa lumea până în 2050”. De altfel, dezbaterea pe modelul viitor al capitalismului a început mai demult. De fapt, dezbaterea e veche de când lumea (capitalistă).

AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL
Sărăcia și ciclurile electorale

Despre fenomenul sărăciei există date suficiente (statistici, încadrări în tipuri de sărăcie etc.) scoase la iveală în ton dramatic în special în timpul campaniilor electorale. Opoziția aduce la suprafață cu această ocazie suita proprie de situații reprobabile conexate sărăciei, în timp ce Puterea caută să minimizeze simptomele, cu sloganuri și/sau cheltuieli pe deficit. Evident, în paralel apar și promisiunile de schimbare în bine a situației dacă…

AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL
Transatlanticul cu probleme. Cui nu-i place globalismul?

TTIP trebuie gândit și din perspectiva efectului asupra terților. Pe lângă retorica legată de stabilirea de SUA și UE a standardelor globale prin forța asocierii lor, există șanse reale de consecințe geoeconomice rezultate din derularea TTIP. Turcia, spre exemplu, are un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană care o obligă să își deschidă piața pentru ceilalți parteneri preferențiali ai UE, fără ca aceștia să aibă o obligație reciprocă. Din moment ce Turcia și SUA nu au un acord de liber schimb, rezultă că, pentru americani, accesul la piața europeană va veni cu tot cu Turcia ca cireașa de pe tort.

AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL
Suntem prea săraci să ne mai permitem bani ieftini

Eliminarea sărăciei constituie una dintre principalele preocupări ale societății noastre. Regăsită în rețetare diferite în varii forme ale welfare-state-ului, lupta împotriva flagelului sărăciei folosește cel mai adesea arsenalul redistribuționist, mizând pe forța empatică a discutabilului concept de justiție socială. Taxarea, neavând trăsăturile unui „preț” plătit pentru a intra în posesia unor bunuri dorite, își găsește adesea justificarea mai ales prin nevoia de solidarizare cu cei mai sărăci membri ai societății, cu beneficiarii politicilor de protecție socială.

AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL
Incluziunea socială și financiară în contextul dezvoltării durabile

Pornind de la estimările publicației CGAP potrivit cărora la nivel mondial sunt peste 500 milioane ferme de familie, ferme ce asigură hrana a peste 2,5 miliarde de oameni, ce trăiesc zilnic cu mai puțin de 2 $, consider că este datoria noastră, a economiștilor, să identificăm cele mai eficiente modele de microfinanțare care să-i sprijine pe cei aflați într-un grad de sărăcie absolută sau relativă. Constrângerile celor care lucrează în microfinanțarea spațiului rural sunt numeroase, iar riscurile și limitările colaterale sunt pe măsură, mai ales dacă ne referim la acel segment vulnerabil din punct de vedere bancabil.

AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL
Ortodoxie și economie

Să spunem lucrurilor pe nume, dintr-un bun început: legat de problema relației dintre Ortodoxie și economie, există, la nivelul percepției comune, colocviale, o serie de idei preconcepute ce se pot dovedi în timp a fi de-a dreptul păguboase. După părerea noastră, un caz tipic în acest sens îl reprezintă „mitul” larg răspândit conform căruia Protestantismul, prin etica sa, este singurul compatibil cu spiritul capitalismului, în general, și cu performanța economică ridicată, în particular. Pe același culoar se situează, în opinia noastră, și contra-mitul conform căruia Ortodoxia ar fi incompatibilă cu valorile economiei de piață liberă.

AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL
Hayek despre infatuarea fatală a planificării sterile

Dacă ar fi să alegem un singur gânditor dintre cei care au avut un rol decisiv în evoluția liberalismului zilelor noastre, acela ar trebui să fie, fără urmă de îndoială, Friedrich Hayek. Evident, sistemul de principii pe care s-a fondat lumea modernă datorează enorm unor intelectuali precum Ludwig von Mises sau Milton Friedman, care, în secolul al XX-lea, au rafinat și popularizat idei formulate de gânditorii Școlii de la Salamanca, de David Hume, Adam Smith sau Carl Menger.

AVUȚIA RAȚIUNII VS. SĂRĂCIA CU DUHUL
Anti-sărăcie. Și de doi bani teologie, metafizică, antropologie, filozofie politică și economie

Recentul Pachet integrat pentru combaterea sărăciei, prezentat în ședința de guvern din 10 februarie curent și menit a recupera și viabiliza un nucleu urgent, pragmatic și fezabil din Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020 (și din jurul acesteia) a repus pe ordinea de zi a dezbaterii publice problema sărăciei. (Încet-încet văd că planurile cincinale își recâștigă plauzibilitatea în ochii contemporanilor.)


ECONOMISTUL micronote

POLITICĂ AMBIDEXTRĂ
Regândind schema politică de stânga-dreapta

Simplificarea și prescurtarea pozițiilor politice prin asocierea cu un loc pe spectrul stânga-dreapta devine din ce în ce mai puțin ilustrativă. Motivele sunt complexitatea lumii, efervescența ideologică și interdependențele majore dintre țări, regiuni și continente la nivelul structurilor financiare, legale, decizionale, productive care susțin parcursul lumii așa cum îl știm.

ECONOMISTUL autorități

ELECTORI ÎN LUME
Politică fără delicatețuri. În chestiunea alegerilor locale cu un singur tur

Contestarea legislației privind organizarea alegerilor locale pentru primari și președinți de consilii județene cu câteva luni înaintea scrutinului de președintele PNL Alina Gorghiu reprezintă o eroare strategică ce – contrar intervențiilor nenumăraților și mereu acelorași experți într-ale democrației electorale românești – nu are în realitate mai nimic de-a face cu preocuparea pentru asigurarea unei bune reprezentativități democratice, oricum am defini-o. Această așa-zisă dezbatere, generată de calcule politice partizane nici ele tocmai clare, este rezultatul unei bine documentate imaturități intelectuale a scenei politice românești, dar și a unui cerc vicios al precarității – o precaritate originară – de care suferă instituțiile politice democratice autohtone.

CULT TURISM
Politicile guvernamentale de facilități în turism. Cu o mână date, cu două luate!

Anul 2015 a avut posibilitatea să intre triumfal într-o scurtă istorie ca „anul celor mai multe și mai consistente facilități în domeniul turismului”. Organizațiile patronale și asociațiile profesionale s-au grăbit chiar să-i ridice ode. De ce? Pentru că după o bătălie lungă, de peste 20 de ani, cu toate guvernele postdecembriste, turismul național avea șansa să se alinieze politicilor de facilități practicate în toate țările UE și nu numai. Într-un singur an, 2015, care promitea a fi unul cu rezultate dintre cele mai favorabile, Guvernul Ponta a aprobat – prin legi speciale – reducerea TVA în turism de la 24 la 9 la sută, aplicarea și în unitățile de turism a Legii de reducere a TVA la produsele alimentare și introducerea tichetelor de vacanță pentru personalul din sectorul bugetar.

ECONOMISTUL macroscop

COMERȚ EXTERIOR
Deficit comercial, deficit competitiv

Deficitul comercial pe anul 2015 a fost de 8,37 miliarde euro, cu 38% mai mare decât în anul precedent. Prin urmare, gradul de acoperire a importurilor pe baza exporturilor realizate s-a diminuat cu peste trei procente, dar a rămas de puțin peste pragul de 90%. În ultima lună a anului, soldul negativ din schimburile externe a urcat până la nivelul record de 1,17 miliarde euro.

Creștere economică pe 2015 – 3,7%. Adică bine, dar insuficient pentru a susține creșterea veniturilor

Conform estimării-semnal dată publicității de Institutul Național de Statistică, rezultatul brut de creștere economică pe anul trecut a fost de 3,7%. Acest rezultat coincide cu avansul înregistrat în ultimul sfert al anului și este „în linie” cu performanța consemnată pe primele trei trimestre din 2015. Ajustarea sezonieră a indicat, chiar, o valoare ceva mai mare pentru trimestrul patru – 3,8%. Dacă se urmărește evoluția de la un trimestru la altul pe parcursul ultimilor trei ani, se poate observa o creștere permanentă, cu excepția notabilă a trimestrului doi 2015, când PIB-ul a înregistrat un recul de două zecimi de procent.


ECONOMISTUL academic

EDUCAȚIE & CDI
Cercetare și formare superioară în profil agricol. Vitalitate economică, integrare universitară

Convorbire cu prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, președintele Consiliului Național al Rectorilor. Cercetarea agricolă și formarea superioară de profil constituie domenii de importanță vitală în ansamblul economiei naționale, ca și în existența individuală de fiecare zi. O privire focalizată și, în același timp, interdependentă din perspectivă academică ne oferă prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, președintele Consiliului Național al Rectorilor.

EDUCAȚIE & CDI
Forma și reforma educației și cercetării

Sistemul educațional și de cercetare își caută forma care să-i susțină rostul economico-social. Nu e o noutate. E o necesitate reactivată. De data aceasta, focalizarea este legislativă. Discuția asupra conținutului rămâne așteptată. Raportul Consiliului Național al Rectorilor „cu privire la subiectul recomandărilor emise de către cadre didactice privind relevanța unor tematici în cadrul unor domenii specifice de competență, în scopul elaborării unor lucrări de către persoane private de libertate” explică un context și fundamentează o necesară reglementare.

EDUCAȚIE & CDI
Plan-cadru – ansamblul încă nevăzut

Dincolo de aparent spectaculoasele dispute cantitative, dezbaterea privind noul plan-cadru pentru învățământul gimnazial deține greutatea pe care i-o dă chiar obiectul ei: etapa formării de bază a cetățenilor, instituționalizată peste pasiuni și veleități și – vrem, nu vrem – formală și obligatorie. O nouă rundă a constituit-o reuniunea organizată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, cu participare dominantă de la inspectoratele școlare județene („cei care contribuie atât de mult ca școala să funcționeze bine în teritoriu”, după cum subliniază ministrul Adrian Curaj) și din mediul academic.

EDUCAȚIE & CDI
Școli doctorale – miza responsabilității publice

Politizată și restrânsă la aparența unei probleme „de televizor”, care vizează câțiva politicieni, tema doctoratului este normal să intereseze mediul universitar și de cercetare în ansamblu. Stringenta reorganizare a domeniului e în curs. „Modificările propuse creează condițiile necesare pentru a permite recredibilizarea școlilor doctorale, dacă și acolo unde este cazul, întărirea integrității academice, recăpătarea sau, după caz, consolidarea prestigiului universităților din România”, spune ministrul educației naționale și cercetării științifice Adrian Curaj, semnalând că „miza este mare – consolidarea autonomiei universităților și creșterea responsabilității publice a acestora, esențiale atunci când știm rolul special pe care universitățile îl joacă în dezvoltarea socio-economică și în competitivitatea unei țări”.

POLITEHNICI DE GUVERNARE
Tehnocrația, între mit și realitate

Cuvintele „tehnocrat” și „tehnocrație” sunt foarte des folosite în ultimul timp în discursul public din România. Se pare că ele au fost create în 1919 de către inginerul american W. H. Smith pentru a desemna un mod de organizare a vieții economice inspirat din principiile raționale ale științelor naturii. Audiența acestui curent a fost amplificată apoi de efectele dezastruoase ale marii crize economice din anii ’30. În prezent, guvernele formate din tehnocrați sunt considerate soluții tentante în situații de criză ori atunci când conducătorii politici se dovedesc a fi lași, indeciși sau discreditați.

BIBLIOFIL
Sportul – o industrie

Considerarea sportului ba fenomen, ba domeniu economico-social a ajuns să facă parte dintre automatismele cotidiene. Lucrarea Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv și Codul pentru Arbitraj Sportiv, de dr. Cristian Jura, lansată de Editura C.H. Beck, oferă o perspectivă juridică, prin tratarea academică, în premieră la noi, a unei discipline de actualitate și de interes nu numai specializat. „Peste tot în lume, sportul este o industrie, cu o componentă importantă – dreptul sportiv”, spune autorul cărții, cu autoritatea profesională pe care i-o conferă calitatea de arbitru al Tribunalului pentru Arbitraj Sportiv de la Lausanne și poziția de membru ad-hoc al Panelului Anti-Doping al Federației Internaționale de Haltere și al Panelului Anti-Doping al Uniunii Internaționale de Triatlon.

ECONOMISTUL ambasador

COMMON SENSE LAW
Politica din spatele Curții Supreme. Decesul unui rege filozof

Oricine poate citi și înțelege Constituția SUA, fiind un document scurt și elegant, însă numai nouă oameni o pot interpreta. Creată ca un arbitru neutru și nedemocratic al societății americane, Curtea Supremă a devenit, în decursul timpului, una dintre cele mai politizate și partizane instituții, deși deciziile sale sunt considerate, prin convenție, neutre. Moartea judecătorului conservator Antonin Scalia într-un an electoral riscă să aprindă un foc politic.

SCRISORI DIN RUSIA
Un buget cârpit, după împrejurări

Conceput ca parte componentă a unui proiect bugetar pe trei ani, bugetul Federației Ruse pentru 2016 a fost redimensionat, ulterior, strict la obiectivele anului în curs, fiind ajustat operativ, în concordanță cu meandrele crizei economice, ale sancțiunilor occidentale și ale prețului hidrocarburilor. Între momentul primei sale citiri în Duma de Stat (noiembrie 2015) și cel al promulgării legii bugetului, de către președintele Vladimir Putin, au intervenit corecturi de substanță.

SOCIO-EUROPA
Harta aclimatizării plopului făcător de pere în UE

Stiu că e greu să ai vederi de dreapta, dar să trăiești, așa cum scrie în Constituția României, într-un stat social, ceea ce face ca mișcările ce se autointitulează liberale să fie conduse de persoane ce încearcă să salveze aparențele cu un discurs sforăitor, sărac în elemente doctrinare, și care urmăresc doar să obțină foloase necuvenite de pe urma solidarității sociale. Dar problema este că toată Europa-i socială, nu doar România, inclusiv Elveția, Marea Britanie, Danemarca sau Olanda.

ECONOMISTUL addendum

ERGO
Producție de mase

Anul 2015 a (re)adus în lumina reflectoarelor două nume care vor lăsa multă cerneală să curgă în politica mondială a viitorului imediat: Marine Le Pen și Donald Trump. Ambele personaje s-au aruncat în luptele prezidențiale din Franța (2017), respectiv Statele Unite ale Americii (2016), sperând să răstoarne obișnuita ordine democratică. Motivați de realitățile unor state central și est-europene, prima, respectiv sud-americane, al doilea, Le Pen și Trump joacă pe cartea populismului și, indiferent de cât de mult sau de puțin succes vor avea, un lucru este cert: sunt mai aclamați ca niciodată.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
academic addendum afaceri ambasador autorităţi dosar eveniment infopoint macroscop micronote