Fondat în 1990
 
14 Mai 2012
nr. 18 (serie nouă)
ISSN  2247-9422
ISSN-L 1221-8669
Economistul nr. 18 (serie nouă), 14 Mai 2012
PRIMA PAGINĂ ANALITIC ÎN DEZBATERE POLITIC DE PIAŢĂ EXPERT CERCETĂTOR INTERNAŢIONAL
DESCIFRAT FINANCIAR-BANCAR MONETAR BLOG NOTES (IDEO)LOGIC MEMORIAL VERDE ÎN FAŢĂ Diplomat În Concluzie
Ia-o tu, dă-mi-o mie, asta da democrație...
NICU MARCU
editorial    Motto: Nu întrebați ce poate face țara pentru voi, întrebați-vă ce puteți face voi pentru țară.
Numărul următor - 19/2012
Parteneri Media
Forum Invest
Abonamente
Parteneri
Banca Naţională a României Editura Economică Institutul Naţional de Statistică
Publicaţii
Ediţie Specială - Săptămânal de informare legislativă Economie Teoretică şi aplicată
Newsletter
Video
ECONOMISTUL ANALITIC

 O lume întreagă privește spre Franța. Ce aduce vizita lui Jacques Attali la București

 Pensii – Bismarck versus Beveridge şi schimbarea de paradigmă

 Dezbateri pe un subiect fierbinte

 Între Germania și Grecia

 Criza și factorii de avantaj comparativ

 Un prilej de schimbare a filosofiei fiscale

 Pluralismul în economie: o confuzie academică intenţionată?

 Resursele naturale: unic contratimp românesc!

Europa nu se teme de schimbare

   VASILE PUȘCAȘ
Fără a fi europocentrist, nu pot – totuşi – să trec peste constatarea că, în ultimele milenii, europenii au contribuit definitoriu la dezvoltarea civilizaţiei universale. De cele mai multe ori, au fost promotori ai schimbărilor progresiste nu doar pe propriul continent, ci în întreaga lume. [...]
ECONOMISTUL La guvernare

 Prim-miniștri în România modernă. Despre demnități și demnitate, despre continuitate și ruptură

 FMI, fântână a dorințelor. Patru decenii de evoluție asistată a României

 Cenzură în democrația parlamentară. Moțiunile post-1866 și randamentele lor

 „Războiul” reîntregirii... salariilor

 Vitezele PIB. Încet, încetișor, pe loc și înapoi

 Economia la 1977. Și pământul s-a cutremurat

 Acumularea de gaze și explozia antiprofesionalismului

 Unde sunt zăpezile de altădată? „... Și dă-i, și luptă...” cu troienele de mituri și de neputințe

Primii pași (cu stângul și cu dreptul) ai guvernărilor postdecembriste

   TEODOR BRATEȘ
Deciziile pe care Guvernul Ponta le-a adoptat, la începutul mandatului limitat încredințat de Parlament, aduc în atenția tuturor celor interesați tema „demarajului” în exercitarea funcțiilor specifice autorităților executive ale statului. Conform votului de încredere, ar fi normal ca primii pași să corespundă nu numai spiritului programului aprobat de Legislativ, ci și unor priorități impuse de actualitatea nemijlocită. [...]
ECONOMISTUL bibliofil

 Piața politică – paradigme și realități, Simona Buşoi, Editura ASE, Bucureşti, 2012

 Jesús Huerta de Soto și Școala Austriacă de economie

 Partidă de cărți. Miza bibliotecii, la masa crizei

 Fragmente de criză

 Crizele economice şi ciclicitatea lor

 O criză și cinci erori

 George G. Potra – Un studiu drept de istorie

 Dinamica vicioasă a intervenționismului

Economia din perspectivă neconvențională

   GABRIEL MURSA
Pe lângă contribuțiile sale remarcabile legate de teoria crizelor economice și a imposibilității calculului economic în sistemele economice planificate centralizat, profesorul Jesús Huerta de Soto propune științei pe care o slujește conceptul de eficiență dinamică. [...]
ECONOMISTUL Politic

 Inevitabila întrebare: Un guvern de stânga-dreapta, centrat pe ce anume?

 Drumul lung de la dificultăţile locale la strategiile globale. Au trecut șapte ani. Cu semnătura de pe tratat, cât s-a mai uscat!

 Reforma în (dez)batere publică. Tichetul la control. Adică la medic

 O schimbare ofensivă. ANAF va sta mai mult în pressing

 Fonduri europene. În căutarea polilor de dezvoltare economică

 Victoria sfetnicilor. „Camarila” economică a premierului?

 Oala de presiune de pe plita deciziilor guvernamentale

 Cupru Min Abru... pt. O privatizare ca de epoca bronzului

Schimbări de guverne în Anul Caragiale. „Renumerație mică, după buget” – miza meciului dintre politică și economie

   TEODOR BRATEȘ
Milioane de concetățeni au așteptat ziua de marți, 8 mai a.c., pentru a afla deciziile noului guvern (al treilea în funcțiune de la începutul anului) referitoare la „soarta” veniturilor lor în viitorul apropiat. Speranțele și îngrijorările s-au distribuit în părți inegale în urma știrilor și zvonurilor contradictorii, amplificate de negocierile dure cu Misiunea FMI, CE și BM. În vacarmul specific perioadelor de incertitudine, s-au făcut [...]
ECONOMISTUL DE PIAŢĂ

 Mediul (de afaceri). În preajma încălzirii electorale

 În deşertul urban. Fata Morgana face afaceri cu imobiliare

 Tot un fel de formare continuă. Educație și asigurări

 Compoziția... „beton”. Ciment plus lichidități bugetare

 Piața auto. O mână de ajutor pentru şoferi

 Piața publicității. RMN în advertising

 Nu sunt fantome. Se mișcă mobila

 Piața ideilor. Spre o încurajare non-invazivă a inovației

Medicamentele, ca preț. Viața, ca valoare

   ALEXANDRA RIZEA
Ce explicație se poate da faptului că, în vremuri de criză, piața farma a înregistrat, în medie, pe an, o rată a profitului de 18,2%? Dacă examinăm bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care achiziționează o parte considerabilă a medicamentelor de pe piața românească, vom constata că ponderea cheltuielilor aferente s-a menținut constantă, respectiv 40 de procente. [...]
ECONOMISTUL DESCIFRAT

 Săptămâna statistică (nr. 17/2012)

 Săptămâna statistică (nr. 16/2012)

 Săptămâna statistică (nr. 15/2012)

 Săptămâna statistică (nr. 13/2012)

 Săptămâna statistică (nr. 12/2012)

 Săptămâna statistică (nr. 11/2012)

 Săptămâna statistică (nr. 10/2012)

 INS: săptămâna statistică (nr. 9/2012)

Săptămâna statistică (nr. 18/2012)

   INS: Deficitul comercial a ajuns la 1,69 miliarde de euro, în primul trimestru. România a avut, în primul trimestru, un deficit comercial de 7,354 miliarde lei (1,69 miliarde euro), mai mare cu 982,7 milioane lei (183 milioane euro) faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). [...]
ECONOMISTUL Prins la mijloc

 Singur printre analiști (nr. 17/2012)

 Singur printre analiști (nr. 16/2012)

 Singur printre analiști (nr. 15/2012)

 Singur printre analiști (nr. 13/2012)

 Singur printre analişti (nr. 12/2012)

 Singur printre analişti (nr. 11/2012)

 Singur printre analişti (nr. 10/2012)

 Singur printre analişti (nr. 9/2012)

Singur printre analiști (nr. 18/2012)

   TEODOR BRATEȘ
RIGOARE. În „Evenimentul zilei” din 9 mai a.c., Lucian Davidescu își intitulează analiza: „Creșteri de salarii și pensii: jumătate înainte de alegeri, jumătate după”. Astfel, din start, recurge la o – să-i spunem – inexactitate. Dacă în cazul salariilor bugetarilor (nu toate salariile din economie, cum s-ar putea să se înțeleagă) este vorba de jumătate-jumătate, în privința pensiilor, cele 16 rate lunare stabilite indică o [...]
ECONOMISTUL microbist

 Milionari de miercuri, amărâţi de weekend. Economia României şi fotbalul european

 Piața Muncii Fotbal Club

Liberul arbitru fluieră fault

   OCTAVIAN-DRAGOMIR JORA
Acesta este titlul unei cărți pe care o voi scrie. Deopotrivă titlul și cartea ar dori să surprindă chimia relației dintre jucătorii societali atunci când arbitrii sunt și ei oameni-jucători și pot, la rândul lor, greși, omenește, în… favoarea lor. [...]
ECONOMISTUL DOCUMENT

 Programul românesc de convergență – ediția 2012, în analiza Comisiei Europene

 Guvernul României: Pachetul de măsuri pentru relansarea activităţii economice

 Sondaj BNR. Creditarea companiilor nefinanciare și a populației

 Proiectele de buget pentru 2012, cu parafă guvernamentală

 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Proiect de Strategie energetică pentru perioada 2011-2035 (III)

 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Proiect de Strategie energetică pentru perioada 2011-2035 (II)

 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Proiect de Strategie energetică pentru perioada 2011-2035

 BNR: Raportul trimestrial asupra inflatiei (sinteza)

Programul românesc de convergență – ediția 2012, în analiza Comisiei Europene (II)

   În numărul precedent, am publicat ample segmente ale Programului de convergență remis de autoritățile române Comisiei Europene. Am pus accentul pe câteva elemente de fundamentare care au permis elaborarea mai multor scenarii. În numărul de față, vom reda fragmente din importantul document, începând cu scenariul pe termen [...]
ECONOMISTUL Expert

 Contabilitate. Utilitatea informațiilor privind fluxurile de trezorerie în luarea deciziilor (I)

 Juridice. Creditele bancare au comisioane ascunse

 Contabilitate. Îmbunătățirea calității raportărilor financiare ale entităților din sectorul public prin aplicarea IPSAS (II)

 Conferinţa anuală a Camerei Auditorilor Financiari din România

 Contabilitate. Îmbunătățirea calității raportărilor financiare ale entităților din sectorul public prin aplicarea IPSAS

 BRM. Tranzacționarea creanțelor comerciale / interviu cu Marius Geavlete, Director Clienți

 Contabilitate. Modificări ale Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară ce afectează raportarea anului 2011

 Audit financiar. Auditul financiar, sprijin calificat şi responsabil pentru credibilizarea mediului de afaceri şi relansarea economiei

Contabilitate. Utilitatea informațiilor privind fluxurile de trezorerie în luarea deciziilor (II)

   ȘTEFAN BUNEA
În continuarea celor expuse în numărul anterior, vă supunem atenției o analiză a aspectelor particulare privind elaborarea și prezentarea Situației fluxurilor de trezorerie. Dificultatea aplicării metodei indirecte în determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare, prezentarea fluxurilor îm mărime brută sau în mărime netă, efectele variațiilor cursurilor de schimb sunt principalele aspecte avute în vedere. În partea finală este dezvoltat [...]
ECONOMISTUL Profesor şi cercetător

 Financial Markets and the State, conferință susținută de Jörg Guido Hülsmann la București

 Bologna – proces european, brand global. Universități performante. Cursul de relansare economică

 David Willets, ministrul britanic pentru universităţi şi ştiinţă, oaspete al Academiei de Studii Economice

 Banii cercetării: unde, când, cum. Granturile – antidotul subfinanțării

 Acad. Mircea Maliţa, Doctor Honoris Causa al ASE din Bucureşti

 Știință la metru. Litanie în „Biserica Scientometrică”. Motto: „Crede şi nu cerceta”

 Banii cercetării: unde, când şi cum. Idei pentru afaceri. Treabă profesionistă

 Banii cercetării: unde, când şi cum. Trasabilitatea competențelor profesionale

Banii cercetării: unde, când şi cum. Excelenţa academică strânge rândurile

   FLORIN ANTONESCU
Dacă pentru măsurarea excelenței academice și a impactului acesteia la nivel economic și științific există standarde și criterii, impostura și pseudo-știința se pare că își păstrează caracterul nonlimitativ. Reacția elitei (fără reținere în fața termenilor, cu acoperire susținută) este de apropiere, cu scopul performanței și al beneficiului în slujba progresului general, nuanțat prin ceea ce azi numim reformă, relansare. A fost [...]
ECONOMISTUL de vacanţă

 O viziune managerială mediocră. Cine alungă turiștii străini de pe litoral

 O ofertă nostalgică. Vacanțele în vilele lui Ceaușescu

 „Gata, noi suntem Valea Prahovei...”

 Atitudine rece față de „marea fierbinte”!

 Ce-ar zice azi Franz Josef despre Băile Herculane. „Unde e frumoasa Europei?”

 Deși ministrul s-a schimbat, strategia promovării hei-rupiste continuă

 Se apropie sezonul estival pe litoral. „Balul verii”, sub semnul întrebării?

 „Ghid al stațiunilor balneare”. Ediție nouă, promovare… învechită

Schiță pentru un proiect turistic internațional. „Căsătorii simbolice la Poarta Sărutului”

   CONSTANTIN PRIESCU
În opinia unor critici de artă, între care și Sik Csabo, „Brâncuși este, după Leonardo da Vinci, al doilea spirit universal al Europei… A fost și artist, și inginer, și arhitect, și geometru, și metafizician, și filosof etc. – toate arte și meserii universale. Ca și creația sa”. Opera sa monumentală se găsește, cum bine se știe, la Târgu Jiu, în celebrul complex al artei sculpturale, care cuprinde creațiile fundamentale ale [...]
ECONOMISTUL Internaţional

 Scrisori din Rusia. Busola bugetară a premierului Medvedev

 Europa votează. Austeritatea precaută vs. elanul pripit

 „Consensul” politic asupra recesiunii. Criza ca preferinţă politică a Vestului

 Scrisori din Rusia. Cu cine se reconstruiește economia națională?!

 Cântecul lui Hollande este cântecul de lebădă pentru Sarkozy?

 Scrisori din Rusia. Cine n-are miliardari, să-și cumpere!

 Dezamăgire pe ultima frontieră. Tarife mari şi tranzit greu la vămile văzduhului

 Japonia, după seism. Munca face soarele să răsară

Renaşterea bucanierilor. Pirateria maritimă, o industrie „de viitor”

   ALEXANDRU GEORGESCU
Când ne gândim la piraţi, imaginaţia ne poartă, cel târziu, până în secolul al XIX-lea, când Statele Unite plăteau tribut piraţilor de la Tripoli pentru ca navele sale de comerţ să nu fie atacate în largul coastei maghrebiene sau berbere, corespunzătoare Marocului, Algeriei, Tunisiei şi celorlalte ţări din Africa de Nord. Apariţia statelor naţionale, a forţelor navale moderne şi răspândirea imperiilor coloniale pe toată faţa [...]
ECONOMISTUL În concluzie

 Viciul raţionalizării

 Agricultura debusolată

 Anglia, revoltele și publicitatea

 România, agricultura şi industria

 O mie de ani de inactivitate

 Negoţ peste producţie

 Marketingul, între Hopkins şi era digitală

 Politică sau dezvoltare?

Cooperarea sud-sud: puternică, dar oare suficientă?

   VLAD ROȘCA
Destul de mari economic, demografic, geografic şi politic pentru a-şi permite, India şi China au ieşit la „vânătoare”. De parteneri de afaceri, se înţelege. Pranab Mukherjee, Ministru de Finanţe al Indiei, declara acum doi ani că acordul dintre Bharti şi MTN va da o nouă dimensiune cooperării sud-sud. Bharti, conglomerat indian cu un profit de 1,1 miliarde de dolari în anul 2009, obţinut din servicii de telecomunicaţii, din comerţ cu amănuntul, [...]