|
|
|
Fotbalul, jocul mâinii invizibile. Între Adam şi Alex
OCTAVIAN-DRAGOMIR JORA
|
editorial
Arhipelagul Britanic a împărtăşit lumii noastre, printre altele, două paradigme de socialitate: liberalismul economic clasic şi fotbalul modern. Cu o dărnicie taman pe dos faţă de zgârcenia proverbială, Scoţia ne-a înmânat doi apostoli ai „mâinii invizibile”, acea formulă şugubeaţă tuşând şi firescul social, şi fetişul fotbalului: pe Adam Smith şi pe Sir Alex Ferguson.
|
|
|
 |
|
|
|
|
|

TEODOR BRATEŞ – convorbire cu prof. univ. dr. Andrei Marga, preşedintele Institutului Cultural Român
Teodor Brateş: Cu sau fără voia dvs., v-aţi aflat şi vă aflaţi în centrul unor controverse, ca să nu le spunem altfel. Avem, însă, convingerea că cititorii noştri sunt interesaţi de altceva, şi anume de ceea ce aţi adus nou, consistent şi perfect demonstrabil în activitatea ICR. Ne referim, în special, la declaraţia dvs. cu prilejul preluării preşedinţiei Institutului, la 19 septembrie 2012. Apreciem că este textul de referinţă al convorbirii de faţă. De aici, prima întrebare: în ce constă redefinirea rolului ICR?
|
 |
|
|
|
|

DANIEL DĂIANU
Reforma reglementării şi supravegherii financiare (R&S) în Europa şi SUA este un proces iniţiat la scurt timp după izbucnirea crizei. În acest context, sunt examinate modele organizaţionale ale autorităţilor de R&S. Varietatea organizaţională poate mira având în vedere integrarea adâncă a pieţelor financiare în UE, care este accentuată de piaţa unică a serviciilor financiare, de operaţiuni crosfrontaliere masive.

DAN PĂLĂNGEAN
România respectă opt din cei zece indicatori stabiliţi pentru tabloul de bord al situaţiei macroeconomice din statele membre UE. Adică, stă mult mai bine decât ţări cu state mai vechi, dar, până la prezentarea acestor valori în context european şi regional, este utilă o trecere în revistă a modului în care a apărut acest tablou de bord şi utilitatea lui.
|
 |
|
|
|
|

ALEXANDRA RIZEA
Împlinirea unui an de când Uniunea Social Liberală (USL) se află la guvernare (mai întâi sub semnul interimatului şi, după decembrie 2012, „cu acte în regulă”, prin votul covârşitor al alegătorilor) a provocat – cum era de aşteptat – vii controverse, în centrul cărora s-au situat cele mai stringente teme de natură economico-socială. Între acestea, la loc central se află îndeplinirea angajamentelor asumate în Acordul de tip preventiv cu FMI.
|
 |
|
|
|
|

ALEXANDRA RIZEA
În momentul de faţă au loc, în diversele structuri de specialitate, dezbateri la obiect privind modalităţile dezirabile de susţinere a proceselor de modernizare a agriculturii în vederea satisfacerii cerinţelor de consum ale populaţiei şi, eventual, asigurării unor fonduri adecvate pentru exportul agroalimentar. La câteva dintre concluziile acestor dezbateri, în care s-a implicat direct ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin, ne vom referi în cele ce urmează.
|
 |
|
|
|
|

Orice abordare a spaţiului public dintr-o perspectivă etică reprezintă, în condiţiile actuale, nu doar un test de onestitate, ci şi asumarea unui mare risc. Nu cel reprezentat de contestări, chiar violente, ci – mult mai banal – de căderea în ridicol. Toţi cei care au învăţat „să trăiască doar clipa”, ignorând ceea ce s-ar putea întâmpla „după”, manifestă cea mai persistentă indiferenţă – dusă chiar până la limitele absurdului – faţă de predecesori, faţă de capitalul intangibil oferit „pe tavă” de generaţiile anterioare. Între „moşteniri”, un loc extrem de important îl ocupă modul în care s-a împlinit proiectul, cu adevărat naţional, al aderării României la UE.
|
 |
|
|
|
|

TEODOR BRATEŞ
CONCENTRARE. În analiza apărută în „Ziarul Financiar” din 8 mai a.c., Cristian Hostiuc constată că, în momentul de faţă, „concentrarea băncilor este pe atragerea de resurse, pe restructurarea creditelor neperformante şi ascunderea lor în SPV-uri (special purpose vehicle) la care se adaugă restructurarea internă şi reduceri de costuri”. C.H. enumeră, astfel, cel puţin cinci domenii de interes, ceea ce este exact opusul „concentrării”.
|
 |
|
|
|
|

FLORIN ANTONESCU
Misiunilor binecunoscute ale universităţilor de elită – cercetare avansată şi educaţie – este necesar să li se asocieze, tot mai mult, „misiunea de compatibilizare cu mediul economic şi social”. Ideea a fost enunţată de prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr, în contextul conferinţei naţionale de lansare a centrelor interuniversitare pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale, desfăşurate la Universitatea Politehnica din Bucureşti, eveniment organizat în cadrul proiectului „Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”.
|
 |
|
|
|
|

FLORIN ANTONESCU
În suita lucrărilor monografice publicate în contextul centenarului Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Editura ASE oferă lucrarea Istoria limbilor moderne în ASE. O perspectivă centenară, de Mariana Nicolae şi Maria Magda Maftei – editori. Din documente de arhivă, date statistice, amintiri, evocări, fotografii, se întregeşte susţinerea adevărului potrivit căruia, în paralel cu evoluţia învăţământului nostru superior economic, s-a dezvoltat o întreagă şcoală de limbi moderne, aplicată la cerinţele profilului definitoriu al instituţiei academice.
|
 |
|
|
|
|

CONSTANTIN PRIESCU
Anul 2013, ne grăbim să anticipăm, se anunţă unul cu bucurie pentru litoralul românesc. De ce? Pentru simplul fapt că suprafaţa plajelor, supuse eroziunii perfide timp de 40 de ani, e pe punctul să-şi recapete sănătatea mult aşteptată. O sănătate asigurată prin intermediul unui proiect iniţiat de Apele Române şi finanţat în cadrul Fondului European de Coeziune.
|
 |
|
|
|
|

ALEXANDRU GEORGESCU
Vechiul blestem chinezesc „să trăieşti vremuri interesante” pare să se potrivească evenimentelor care s-au petrecut la graniţa disputată dintre India şi China. Pe 15 aprilie 2013, un număr mic de soldaţi chinezi şi-au aşezat tabăra în teritoriul indian, la 19 kilometri de graniţa de facto dintre cele două state, numită, eufemistic, „line of actual control”.
|
 |
|
|
|
|

ALEXANDRU GEORGESCU
Turcia şi-a construit, în ultimii ani, o nouă statură economică şi politică. Succesul economic real al sectorului privat, atât în domeniul serviciilor, cât şi în cel manufacturier, este complementat de o bună guvernanţă economică, incluzând proiecte infrastructurale cu valoare reală.
|
 |
|
|
|
|