Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
editorial Alegerile locale din data de 5 iunie a.c. sunt considerate, fără îndoială, un important test politic. Există deja numeroase comentarii și analize referitoare la împlinirea sau nu a așteptărilor de înnoire a clasei politice. Așa după cum, alegerile locale sunt privite și ca un test al încrederii populației față de acțiunile DNA. Presa străină a privit cu uimire faptul că un primar din România a fost ales în timp ce se afla în anchetă, ba chiar în arest. Noi, aici, în România, avem o altă înțelegere față de gestul alegătorilor din Baia Mare, cei care au votat un Cătălin Cherecheș aflat în arest. Dar, trebuie remarcat faptul că antreprenorii români situează DNA între instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere (vezi pag. 36-39, „Pulsul mediului de afaceri”). citește mai mult
Stagii studențești

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 11, 2016
Economistul 11, 14 iunie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 11/2016
Curs valutar
Parteneri editoriali
CECCAR
ASEAFER
ROMSILVA
CAFR
BNR
ANAF
Curtea de Conturi
InterAgro
Catena
Institutul Cultural Român
FNGCIMM
FRC
FRGC
Ministerul Economiei
SIF Banat-Crișana
Alpha Bank
AOAR
Asociația Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”
Dignitas
Parteneri Media
money
ceccar
audit
Practici de audit
AIESEC
energy
EOL
Amfiteatru Economic
Œconomica
Parteneri Junior
AIESEC
ASER
Hyperion
ISMB
Parteneri distributie
ManPres
TotalPost
ECONOMISTUL În dezbatere

Pilonul patru al sistemului de pensii – direct de la copii la părinți

O  soluție pentru rezolvarea inechităților din sistemul asigurărilor sociale ar fi introducerea unui așa-numit pilon patru al sistemului de pensii. Astfel, cine îndeplinește condițiile de vârstă și vechime pentru ieșirea din activitate ar putea beneficia de o contribuție venită direct din impozitele plătite de cei pe care i-a crescut, aflați „în câmpul muncii” și care își achită corect dările către statul român.

Adevărata democratizare a României: să facem toți Colegiul Național de Apărare

PressOne scrie că 113 senatori și deputați, din totalul de 541 de membri ai Parlamentului, au absolvit Colegiul Național de Apărare, din subordinea ministerului de resort. Șapte dintre ei sunt foști sau actuali șefi de partide. Aceeași instituție a fost absolvită și de 7 dintre membrii guvernului tehnocrat Cioloș. Publicația mai enumeră pe această listă foști și actuali șefi ai SRI și SIE, consilieri prezidențiali, șefi din ANAF, precum și pe președintele Federației Române de Fotbal. Lista nu este exhaustivă.

Pulsul mediului de afaceri

Raportul de analiză „Percepțiile mediului de afaceri asupra economiei”, elaborat de agenția pentru cercetări de piață TNS - Transaction Network Services în beneficiul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a angrenat, ca respondenți, 500 de decidenți la nivelul unor societăți comerciale din România (proprietari, asociați, persoane cu funcții de conducere de nivel superior), aleși pe regiuni istorice și domenii de activitate.


ECONOMISTUL Cercetare, dezvoltare

Pescaturismul, o inițiativă economică

„În Deltă nu s-a mai construit o lotcă de zece ani”. Marele Ivan Patzaichin spune asta cu un ton de amărăciune și îngrijorare de parcă la mijloc ar fi vorba de o veșnicie. Fără discuție, pentru localnici chiar se poate face o raportare la permanența existenței lor. Tot mai mult, pericolul este ca sinonimul acestei permanențe să devină supraviețuirea.

Proba-surpriză la concursul „Tineri în pădurile Europei – YPEF” 2016

Concursul de tradiție „Tineri în pădurile Europei”, organizat anual de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, ca etapă națională a competiției „Young People in European Forests (YPEF)”, cu obiectivul conștientizării asupra gestionării durabile a pădurilor și a conservării biodiversității, a fost caracterizat la ediția 2016, desfășurată la Pădureni, în județul Covasna, de mai multe noutăți.

Cel mai frumos gând pentru pădure

Originalitate, creativitate, capacitate de a oferi informație, mesaj ușor de reținut – acestea au fost criteriile de evaluare a producțiilor creative înscrise în concursul național ,,Cel mai frumos gând pentru pădure”, organizat în perioada ianuarie-aprilie 2016 de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

În aprilie, avântul economic s-a topit

În aprilie, avântul din economia națională înregistrat în luna precedentă „s-a topit, iar activitatea s-a redus”. Constatarea rezultă din Barometrul Industriei din România, realizat lunar de IRSOP și de Facultatea de Management a SNSPA, pe un eșantion de 328 firme, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajați de la noi, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor, în intervalul 19-23 mai 2016.

Firme de exercițiu ale Colegiului Economic „Virgil Madgearu” București, laureate la New York

Firma de exercițiu este o metodă didactică modernă, prin care operațiunile economice dintr-o firmă reală sunt simulate în mediul virtual. Obiectivul educațional general îl reprezintă dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin familiarizarea cu activitățile specifice unei firme și dezvoltarea de competențe și atitudini necesare unui întreprinzător de succes.

Învățământul profesional-dual de la muncitor calificat, la tehnician specialist

Îndemnul la conștientizare asupra virtuțiilor muncii și morala cu „meseria-i brățară de aur”, oricât de lăudabile, au o eficiență limitată. Încercând să se pună în situația unui consilier din aceia mereu invocați cu speranța unei orientări profesionale care să armonizeze cerința economiei, puterea școlii și mintea individului, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice Adrian Curaj spune că a constatat imposibilitatea unui răspuns coerent la întrebarea „încotro, după opt clase?”. Una dintre direcții, pregătirea profesională în sistem dual, inițiată acum doi ani, este pe cale să treacă de tatonări și să pornească ferm la drum, asta însemnând reglementarea funcționării și definirea scopului.

„Culorile României”, responsabilitate socială pentru inovație și tradiție

Conceptul de responsabilitate socială corporativă (CSR – Corporate social responsibility) își găsește în proiectul „Culorile României”, derulat de „Policolor”, o materializare care aduce la un loc factorul economic, administrația locală, mediul universitar, creația artistică; altfel spus, „inovația și tradiția, valori exprimate de oameni care prin munca lor susțin comunitatea, sate care doresc să își păstreze identitatea și orașe care luptă cu griul și dezvoltă zone de culoare”, după cum subliniază Marius Văcăroiu, CEO „Policolor”.

ECONOMISTUL Afaceri globale

Turcia: Implementarea „Erdoganomics” va duce la o criză economică regională?

Din tigrul Balcanilor, cu o economie în plin avânt alimentată din belșug cu investițiii străine potențate de afluxul de credite ieftine, Turcia a devenit copilul-problemă care dă bătăi de cap Uniunii Europene și nu numai. În ultimii ani creșterea medie a PIB-ului a fost de 5,5% anual. Cu un PIB de peste 800 de miliarde de dolari, țara este între primele 20 de economii ale lumii. Investițiile directe au crescut de la 20 miliarde dolari în 2001 la peste 200 miliarde în 2013. Prețul caselor a crescut cu peste 50% începând cu finalul anului 2009 iar PIB-ul pe cap de locuitor s-a triplat față de anul 2003.

Există și bogați săraci

Nu este vorba, în cazul cetățenilor Federației Ruse, de săraci cu duhul, de care nu duce lipsă nici o țară, ci de săraci în adevăratul înțeles al cuvântului, adică de oameni care nu-și pot asigura hrana necesară, locuința, îmbrăcămintea, accesul la asistență medicală, educație și cultură. Într-o țară cu imense bogății naturale (zăcăminte de țiței, gaze, cărbuni, metale, inclusiv prețioase, uraniu, păduri, ape și întinse terenuri agricole), ar fi normal ca toți locuitorii să aibă un trai decent, ca ponderea persoanelor defavorizate în totalul populației să fie nesemnificativă. În realitate, lucrurile nu stau așa, numărul săracilor din Rusia fiind mai mare decât s-ar cuveni. A contribuit, din plin, la aceasta prelungita criză economică din ultimul timp.

Pulsul economiei mondiale

Nivelul ridicat și structura datoriei globale (DG) a Chinei prezintă riscuri semnificative pentru politica monetară a țării și complică implementarea acesteia.

MAREA BRITANIE: TO BE OR NOT TO BE... IN EU

Dezbaterile privind viitorul Marii Britanii, în interiorul sau în afara Uniunii Europene au intrat în linie dreaptă, cele două tabere acuzându-se reciproc de faptul că prezintă deformat realitatea și că manipulează opinia publică. Fostul primar al Londrei, Boris Jonhnson – conservator și liderul taberei care militează pentru ieșirea din UE - afirmă că în cazul eșecului Brexit, Regatul Unit nu va putea să țină sub control imigrația care crește în ritm rapid.

ECONOMISTUL Business

Vom rămâne din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai săraci dacă nu ne trezim!

Interviu dr. ing. Ioan Enoiu, fondator Naturevo

Cât de expusă e economia românească la cea a Germaniei?

Într-o conferință organizată de revista bilingvă româno-germană DeBizz se pune în analiză prezența în România a triunghiului investițional de succes Austria-Germania-Elveția. Reiau pentru revista „Economistul”, într-o formă contrasă, analiza realizată cu această ocazie, având la bază un recent studiu privind gradul de expunere al statelor răsăritene la cea mai puternică economie europeană (prezentat și la București în luna Aprilie 2016). Germania este cea mai mare economie a Europei în termeni de PIB, iar de aceea problemele interne nu rămân captive spațiului dintre propriile granițe.

Vremuri grele pentru fermieri

Întârzierea cu care subvențiile ajung anul acesta în buzunarele fermierilor a determinat o decapitalizare a acestora și, în plus, situația poate atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene. Înglodați în datorii, fermierii români privesc cu îngrijorare spre viitor și își strigă neputința în fața concurenței inegale cu fermierii din alte state, care își primesc banii la timp. Așteptau să le intre subvențiile în conturi încă de la începutul anului, s-au împrumutat la bănci și chiar, după cum declară președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) Laurențiu Baciu, la cămătari, iar când vor încasa subvențiile nici nu le vor ajunge să returneze împrumuturile, acestea fiind purtătoare de dobânzi și penalizări. Mare parte din ei așteaptă încă banii cuveniți, fără a avea o perspectivă clară când se va întâmpla acest lucru. 

Legea incubatoarelor de afaceri, stimulent pentru IMM-uri

Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind incubatoarele de afaceri. Evidențiind importanța și deschiderile acestui act normativ la scara întregii economii naționale, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), subliniază: „Am inițiat acest proiect de lege ocupând funcția de ministru ca instrument inovator pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Se va atinge, astfel, dezideratul Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea IMM-urilor – Orizont 2020, și anume acela că România poate să devină țara cu mediul de afaceri cel mai atractiv din sud-estul Europei. CNIPMMR va promova activ această lege în rândul membrilor privind dezvoltarea și susținerea incubatoarelor de afaceri. Având în vedere existența unui context legislativ, apreciem în acest moment ca fiind oportun susținerea financiară a incubatoarelor de afaceri prin lansarea unui apel dedicat al Programului Operațional Regional, axa 2.1.” 

Ecuația nerezolvată a unui eșec turistic

Teoria și practica și-au dat de mult mâna în a fundamenta axioma că târgurile naționale și internaționale de profil sunt adevărate „busole” fără de care turismul n-ar putea naviga pe piața atât de atractivă, dar și atât de dură a industriei vacanțelor. Aparent (veți vedea de ce spunem așa), statistica e gata să ne demonstreze, cu autoritatea cifrelor, că România se află pe un drum bun în această privință. În realitate (și iarăși veți vedea), ne aflăm departe, mult prea departe, de amintita aparență. Dar să încercăm o explicare cât de cât a acestei ciudate ecuații.
ECONOMISTUL Macroeconomie

De unde vine prăpastia dintre creșterea economică și pesimismul microeconomic

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale și economist cu binecunoscute vederi de stânga, analizează în cadrul unei prezentări recente o temă care frământă de câțiva ani buni societatea românească: paradoxul definit prin rezultatele bune la nivel macroeconomic și dezamăgirile accentuate sau chiar tensiunile de la nivel microeconomic. Cu alte cuvinte, Florin Georgescu se întreabă, la fel ca o pleiadă de alți economiști: de ce rezultatele bune macroeconomice nu se transmit la nivelul economiei reale? Profesorul și oficialul BNR vine cu o analiză economică pentru a-și susține argumentele. De la început, este interesant de remarcat că analiza și concluziile studiului sunt trecute prin filtrul viziunii economice de stânga a autorului. Dincolo, însă, de acest lucru, datele și abordarea analizei dlui Florin Georgescu merită remarcate în contextul în care tot mai mulți oameni de afaceri sau cetățeni își pun întrebarea: de ce creșterea economică nu se transmite la nivel micro, în rândul companiilor și populației.

Evoluția productivității muncii în context european și rezultatul ei după abilitatea fiecărei țări

România conduce detașat în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat. În intervalul 2011-2015, acest indicator s-a îmbunătățit cu nu mai puțin de 18,7% raportat la media UE, mult peste situația consemnată în statele baltice Letonia (+11,0%) și Lituania (+8,5%), urmate de Bulgaria (+8,3%).

Tehnicienii care combat cu argumente emoționale

Citesc de câteva săptămâni opinii care mă plictisesc, pentru că învârt aceeași marotă. Potrivit acestora, politica monetară are rol definitoriu, nu e bine cum e implementată, însă nu prea se spune cum trebuie făcută.

ECONOMISTUL Dosar

Industria aviatică: puncte forte, puncte slabe

Aviația română s-a afirmat cu adevărat după 1968, când au fost realizate și dezvoltate investiții în București, Brașov, Bacău și Craiova și s-au inițiat programe majore de cercetare-dezvoltare și de fabricație pentru avioane, motoare și echipament aeronautic. În această perioadă, au fost fabricate un număr mare de tipuri de avioane, de planoare și motoplanoare și elicoptere, reprezentând aproximativ 3200 de aeronave și 2000 de motoare și ansamble mecanice.


ECONOMISTUL Finanțare

Fondurile pentru agricultură merg cu frâna de mână trasă

În exercițiul financiar 2007-2013, atragerea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală a fost cea mai bună, acest sector având cea mai mare rată de absorbție. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a pornit însă mai greu și unele măsuri le creează probleme potențialilor beneficiari. Birocrația îi descurajează pe unii, iar unele submăsuri au prevederi care îi pun în încurcătură pe cei interesați să acceseze aceste fonduri europene. Consultantul pe fonduri europene, Cristian Găină, a declarat pentru „Economistul” că un astfel de exemplu este submăsura 9.1 privitoare la grupurile de producători, care se adresează micilor producători. Pusă în practică, în forma actuală, submăsura îi poate lăsa pe aceștia fără pământuri. Un alt exemplu că există probleme este decizia luată, recent, de AFIR de a suspenda evaluarea pentru o submăsură destinată infrastructurii rurale, iar ministrul Agriculturii a trimis Corpul de Control la Agenția pentru Finanțare Rurală (AFIR).

Proiecte POCU pentru combaterea sărăciei

Din Programul Operațional Capital Uman (POCU), Ministerul Fondurilor Europene a lansat două apeluri pentru proiecte de combatere a sărăciei. Proiectele au liniile de finanțare cu Obiectivul Specific 4.1. – „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome” și Obiectivul Specific 4.2 – „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate” (indiferent de dimensiunea populației de etnie roma). Valoarea totală a finanțărilor pentru proiectele care vor fi realizate în urma celor două apeluri este de 350 milioane de euro.

Proiect Erasmus+ în beneficiul comunității

Programul Erasmus+ (2014-2020) face parte din cadrul multi-anual de finanțare al Uniunii Europene în domeniile: educație, formare profesională, tineret și sport. La noi, este implementat de Agenția Națională pentru Proiecte Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale.

Finanțarea economiei prin intermediul pieței de capital

Conferința „Piața de Capital din România și Finanțarea Economiei”, organizată în București, în 24 mai a.c., de către Asociația pentru Studii și Prognoza Economico-Socială și România Durabilă, a adus față în față factorii de decizie și formatorii de opinie din diverse domenii, reprezentanți ai autorităților de reglementare și supraveghere, consultanți, dar și reprezentanți ai mediului universitar, academic și de cercetare, subiectul principal de discuție fiind modalitatea în care se poate asigura canalizarea eficientă a fondurilor pentru stimularea creșterii economice sustenabile.

Finanțarea economiei prin intermediul pieței de capital

Conferința „Piața de Capital din România și Finanțarea Economiei”, organizată în București, în 24 mai a.c., de către Asociația pentru Studii și Prognoza Economico-Socială și România Durabilă, a adus față în față factorii de decizie și formatorii de opinie din diverse domenii, reprezentanți ai autorităților de reglementare și supraveghere, consultanți, dar și reprezentanți ai mediului universitar, academic și de cercetare, subiectul principal de discuție fiind modalitatea în care se poate asigura canalizarea eficientă a fondurilor pentru stimularea creșterii economice sustenabile.

Contragarantarea, instrument determinant în mecanismul finanțării sectorului IMM

Fondul Român de Contragarantare (FRC) ne oferă o sinteză a activității specifice, la nivelul anului 2015, ca instrument determinant în finanțarea sectorului reprezentat de întreprinderile mici și mijlocii (IMM).

ECONOMISTUL Punctul pe I

Rețeta creșterii economice sănătoase, inaplicabilă României?

Vestea că Banca Centrală a Germaniei, celebra Bundesbank, previzionează o scădere de turație a motorului economiei europene, în 2017, a atras atenția agențiilor de presă. Știrea reprezintă un semnal de alarmă și pentru mediul de afaceri autohton. România are o expunere de aproape 80% din totalul exporturilor pe statele UE, iar un sfert din acest procent este realizat din relația comercială cu Germania. Comenzile date industriei locale, reprezentate în mare parte din bunuri intermediare, susțin chiar exporturile marii puteri industriale. În ciuda tuturor cârtitorilor, care nu văd cu ochi buni supremația economiei germane, aceasta continuă, an de an, să înregistreze excedente comerciale fenomenale. Practic, nemții vând la extern, în două luni, cu aproximativ 20 miliarde euro peste cât produce România, într-un an. Toate motivele ca exportatorii noștri să dorească numai sănătate economiei germane.
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I