Date:

De ce România 2020-2040?
Pentru că România 1990-2020 a „reușit” ca la timpul prezent societatea românească să fie oarecum reformată, dar sărăcită și dezorganizată, dezindustrializată, cu o agricultură care abia acum trebuie pusă pe un drum normal de dezvoltare, cu instituții publice având importante și mari carențe, un stat capturat de grupurile de interese interne și externe, exploatat de acestea, incapabil să prevină explozia corupției și a sărăciei. Costul social este apreciabil: pierderea locurilor de muncă, migrația șocantă în Occident, o sărăcie explozivă, dar și grupuri foarte restrânse care afișează o bogăție ostentativă, o populație demoralizată (la recentele alegeri prezidențiale puțin peste 50% din cetățeni s-au prezentat la vot!), neîncrederea în instituțiile publice; o stare socială sever deteriorată.

Este mai mult decât evident că toate acestea sunt rezultatul guvernărilor din ultimii 30 de ani, când la putere s-au aflat succesiv toate forțele politice, atât de „stânga”, cât și cele de „dreapta”.

Orice altă analiză economico-socială am face, concluzia este una singură: gata, așa nu mai merge, să încheiem acești 30 de ani ai DECONSTRUCȚIEI și să se înceapă o nouă etapă, 2020-2040, a RECONSTRUCȚIEI ROMÂNIEI.
Actualele partide care s-au rotit periodic la guvernare și-au dovedit incapacitatea de a da soluții pentru prezentul și viitorul României.
Se cere ca tânăra generație și oamenii cu experiență profesională și societală să coaguleze energiile celor aproape 50% care nu au fost prezenți la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019 pentru a găsi o ALTERNATIVĂ la guvernarea și administrarea României în care să primeze DEMNITATEA ȘI INTERESUL NAȚIONAL.

Începem un nou an, 2020, când președintele României a primit un nou mandat pentru cinci ani, candidând sub deviza „O ROMÂNIE NORMALĂ”, cu un scor de 67%, dar dintr-o prezență la vot puțin peste 50%.
Urmează în prima jumătate a anului 2020 alegerile locale, iar in finalul lui 2020, alegerile parlamentare.

Probabil structura politică în plan local, dar și în plan parlamentar va cunoaște unele mici reașezări ca pondere, dar nu importante.
De aceea, din punct de vedere politic, forțele care se angajează în bătălia pentru administrarea țării în plan teritorial, dar și în plan național, din păcate aceleași de 30 de ani, ar trebui să-și schimbe modul de abordare, dar se cere să apară și noi forțe politice care să promoveze interesul național și să înceapă cu adevărat RECONSTRUCȚIA unei ROMÂNII NORMALE.
Ce înțeleg eu printr-o ROMÂNIE NORMALĂ?

  • O Românie care să înceapă definirea și construcția, după 30 de ani de greșeli, a unui MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, cu un program economic, social, de educație și sănătate la orizontul anilor 2040;
  • O Românie în care rolul statului să crească, să fie un stat democratic, social-liberal, puternic, fără excese în administrare, dar puternic în reglementare și în respectarea legii de către toate structurile și de către toți cetățenii ei;
  • O Românie în care tendințele și progresele economice, tehnologice, educative și sociale din UE și din lume să fie asimilate și promovate ca mod de viață pentru toți locuitorii ei;
  • O Românie în care resursele naturale, minerale, de mediu, umane și financiare, adică întregul potențial economic național, să fie puternic dezvoltat, în primul rând în interesul populației țării, evident printr-o mai echilibrată participare în circuitul economic european și mondial;
  • O Românie care să cunoască o reindustrializare de tip nou bazată pe industrii ale prezentului și viitorului, pe tehnologii la orizontul anilor 2040: digitalizare, IT, IA, robotizare, biotehnologii, nanotehnologii, industrii bazate pe laser și resurse nucleare etc.;
  • O Românie cu o economie în care IMM-urile și, în general, capitalul privat românesc să fie puternic sprijinite prin politici economice adecvate;
  • O Românie în care să fie promovat un nou concept integrat: agricultură, industrie alimentară și mașini și utilaje moderne pentru agricultură și industria alimentară;
  • O Românie preocupată
  • pentru reașezarea politicilor demografice in direcția relansării creșterii și întineririi populației, cu politici educativ-instructive și de sănătate la nivel european și mondial;
  • O Românie bazată pe cunoaștere și cunoștințe, pe cercetare, creativitate și inovare;
  • O Românie bazată pe folosirea cu prioritate a resurselor financiare proprii, cu reducerea gradului de îndatorare, scăderea la maximum a economiei gri și a economiei subterane;
  • O Românie încadrată în circuitul economic european și internațional, cu respectarea suveranității naționale, în care importurile să fie echilibrate cu exporturile, cu o balanță comercială și de plăți pozitivă, unde consumul productiv și cel casnic să se bazeze în primul rând pe resursele și producția proprii, interne.


Aceasta este O ROMÂNIE NORMALĂ și ea poate fi RECONSTRUITĂ, cu condiția ca politicul să dea prioritate economicului.
Și dacă anul 2020 începe cu un nou mandat prezidențial și în acest an vor avea loc alegeri locale și parlamentare, atunci președintele țării să promoveze ideea ca după alegerile parlamentare să se realizeze un GUVERN DE UNIUNE (sau UNITATE) NAȚIONALĂ, care să aibă ca obiectiv și reforma constituțională și REORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A ROMÂNIEI.

Și atunci în mod sigur se poate să avem la orizontul anilor 2040 O ROMÂNIE care, fiind pe locul 6 în Uniunea Europeană ca potențial de suprafață și de populație, să ajungă și în primele 10-15 state ca indicatori calitativi ai vieții, nu pe ultimul sau penultimul loc, cum este acum.

Articolul precedent
Articolul următor
Constantin Boștină
Constantin Boștină
Domnul dr. ec. Constantin Boştină este preşedinte al Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale şi director al revistei Economistul.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Cont de cheltuieli comune pentru până la patru persoane

ING Bank România anunță „lansarea contului pentru cheltuieli comune...

Indicele de brevete 2023: Inventatorii români contribuie la invențiile din domeniul IT din Europa

Oficiul European de Brevete a primit în total 199.275...