Interviu cu av. dr. Nicoleta Munteanu – managing partner Euro Insol SPRL

Euro Insol SPRL este un nume premium în serviciile de asistență juridică, în procedurile de insolvență, dar mai ales în managementul de criză al societăților comerciale. Ce ne puteți spune despre reușitele sale de succes, ca lider de piață?
Probabil modelul cel mai de succes, dacă mă pot exprima în felul acesta, îl reprezintă reinserția Hidroelectrica în sistemul economic național și european. Fără a crea ierarhii, deoarece managementul și echipele de specialiști ale Euro Insol tratează cu aceeași seriozitate fiecare dosar de insolvență, trebuie să recunosc că, în acest moment, compania noastră este asociată cu acest succes.
Drumul spre succes este greu, bazat atât pe muncă, pe efort de echipă, cât și pe o strategie de management pe care noi o considerăm câștigătoare. Pentru noi dimensiunea managerială a insolvenței, alături de cea economică și juridică, este extrem de importantă, nu numai în întocmirea planului de reorganizare, cât mai ales în implicarea directă a noastră în managementul companiei aflate în insolvență pe toate nivelurile. Acest model de implicare directă l-am desăvârșit la Hidroelectrica, reușind să transformăm, în procedura insolvenței, cea mai îndatorată companie cu capital de stat, având datorii de peste 1 miliard de euro, în cea mai profitabilă companie din România și una din cele mai profitabile din sud-estul Europei. Am reușit, în același timp, plata integrală a tuturor datoriilor la valoarea nominală înscrisă în tabelul creditorilor.
Cred că practicienii în insolvență trebuie să aibă cunoștințe solide în domeniul managementului, în special în managementul de criză, deoarece insolvența este o criză și ea trebuie gestionată prin măsuri mai degrabă excepționale, specifice gestionării crizelor, decât prin măsuri specifice managementului organizațional curent. La acestea se adaugă expertiza câștigată, seriozitatea, dorința noastră de a identifica toate soluțiile posibile pentru a da, în primul rând, o a doua șansă companiei de a se reîntoarce în circuitul economic.

1Q2A8259
Acum, privind prezentul și anticipând viitorul, ce noutăți puteți prezenta despre strategia Euro Insol ?
Insolvența va rămâne în continuare „răul necesar”, existent în orice circuit economic. Apariția sa declanșează măsuri preventive și reactive de răspuns la criză și situații de risc.
În primul rând, vom sedimenta acest model managerial de criză. Elaborăm instrumente, metodologii, perfecționăm practicienii noștri în acest vast domeniu. Este foarte important să identificăm competențele și abilitățile cheie ale practicianului în insolvență ca manager, să identificăm problematica managementului de criză în procedura insolvenței, să înțelegem elementele crizei văzute ca și proces.
În al doilea rând, încercăm să schimbăm mentalitatea de business, a managementului companiilor aflate în insolvență. Este important ca la nivelul companiilor aflate în procedură, de la cel mai mic până la cel mai mare nivel de management, să existe o rezonanță cu managementul promovat de practicianul în insolvență. Fără acest lucru, va exista, așa cum se întâmplă destul de des, o luptă ascunsă, nedeclarată între administratorul judiciar – organul care aplică procedura – și administratorul special – persoana desemnată să reprezinte interesele acționarilor în procedură.
În al treilea rând, am observat, plecând tot de la Hidroelectrica, cât de vulnerabilă este legislația în acest domeniu. Dacă în cinci ani de la ieșirea din procedura de insolvență, Hidroelectrica, datorită unui context nefavorabil (spre exemplu seceta prelungită sau repolitizarea managementului), intră din nou în insolvență, conform reglementărilor actuale, ea nu se mai poate reorganiza, intrând direct în faliment. Vă imaginați un asemenea scenariu pentru cel mai mare producător de energie hidro din țară? Apreciez că există în sistemul economiei naționale companii care activează în domenii de interes strategic național cărora le-am adăugat o nouă dimensiune, respectiv cea de securitate.
În cazul în care aceste companii intră în insolvență, reglementarea actuală a procedurii insolvenței nefiind suficientă, un nou concept de insolvență, denumit de mine insolvență strategică, are nevoie de un cadru reglementativ special, care va câștiga teren, va trebui să devină o realitate juridică în cel mai scurt timp, în așa fel încât securitatea economică și securitatea națională să fie protejate.

 

Care sunt reușitele, dar mai ales preocupările dvs. prezente și viitoare ca manager al Euro Insol?
În domeniul meu de activitate reușita se măsoară simplu. Atunci când vorbim de insolvență, reușita înseamnă confirmarea planului de reorganizare, plata întregii mese credale și, ulterior, reinserția companiei în sistemul economic. Dacă vorbim de faliment, reușita înseamnă valorificarea activelor companiei la un preț cât mai mare, astfel încât să fie îndestulați creditorii într-un procent cât mai mare.
Preocupările mele prezente și viitoare în calitate de manager sunt legate de aceste două procese. Cum cele mai multe dintre ele sunt legate de procedura insolvenței, este firesc să-mi îndrept atenția asupra unor demersuri manageriale legate de acest proces. Aminteam cât este de important să cunoaștem problematica managementului la nivelul procedurii insolvenței. Am reușit să identific această problematică și să creionez pentru fiecare aspect al acesteia instrumente prin care să eficientizăm activitatea. O preocupare importantă o constituie formarea unor echipe de lucru eficiente, capabile să găsească soluții într-un mediu de lucru alert, de multe ori incert, bazându-se pe cooperare și efort de grup.
În calitate de manager, consider că este important să promovez o cultură organizațională specifică în domeniul nostru de activitate în care toți angajații să poată fructifica oportunitățile pe care acest job le oferă.
Mă interesează, uitându-mă la angajații mei, să deslușesc dincolo de abilitățile și competențele fiecăruia – în mod sincer vă spun că sunt înalte – ceea ce eu am numit un profil psihocomportamental al practicianului în insolvență. Care sunt principalele competențe și abilități pe care ar trebui să le achiziționeze practicianul în insolvență pentru a fi eficient ca manager de criză, în procedura insolvenței?

 

De ce este necesară schimbarea legii insolvenței?
Actualul mediu economic impune măsuri eficiente, necesare pentru creșterea siguranței circuitului economic, inclusiv pentru dezvoltarea mediului investițional pe piața românească. Conceptul de „a doua șansă” sau de „un nou început”, vehiculat în documentele europene, are nevoie de schimbări legislative pentru a deveni o realitate.
Creșterea gradului de redresare a societăților aflate în insolvență este un obiectiv important, care trebuie să își găsească corespondent și în zona legislativă.
Fără a afecta finalitatea procedurii, noile schimbări ar trebui să îmbunătățească considerabil încrederea în relația debitor-creditor, astfel încât și unul, și altul să poată depăși criza, ținând cont de faptul că există un complex de factori obiectivi în declanșarea procedurii insolvenței, dincolo de interesele debitorilor sau creditorilor.

1Q2A8247

Cum anume trebuie amendată această lege?
Realitatea și dinamica sistemului economic reclamă periodic revizuiri ale legislației în orice domeniu, inclusiv în cel al insolvenței. Ca atare, modificarea și completarea legislației sunt măsuri firești generate de noile realități economice. Spre exemplu, proiectul de ordonanță de urgență despre care se vorbește zilele acestea urmărește, printre altele, eficientizarea mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare față de societățile aflate în insolvență. Astfel, conversia creanțelor bugetare în acțiuni, hair-cut cu până la 50% al creanțelor bugetare negarantate și cesiunea creanțelor bugetare sunt schimbări legislative necesare care, cu siguranță, vor eficientiza activitatea în domeniul procedurii insolvenței.

 

Care sunt principalele modificări/îmbunătățiri ce trebuie operate?
Fără a părea avangardistă, așa cum am arătat pe parcursul acestui interviu, consider că insolvenței, pe lângă dimensiunea economică, juridică și mai nou managerială, trebuie să i se atașeze o nouă dimensiune necesară, respectiv cea de securitate. Sunt de acord că ar fi o modificare radicală, dar realitatea economică ne arată că într-un sistem economic național există companii care sunt importante nu numai din perspectiva lor economică sau juridică, ci și din perspectiva securității statului național. Ele nu mai pot fi analizate doar prin dimensiunile clasice, cunoscute, juridic și economic, ci analiza lor economică trebuie făcută și prin dimensiunea de securitate economică. Intrarea în insolvență a acestor entități economice impactează direct securitatea economică, în special, și securitatea națională, în general.
Ca atare, o modificare, o îmbunătățire a legislației în domeniu trebuie să ia în considerare această realitate economică în acord cu legile economiei de piață, dar urmărind prioritar interesele de securitate ale statului național.
Prin propunerile de lege ferenda făcute în teza mea de doctorat, am atras în mod argumentat atenția asupra acestei situații. Sunt convinsă că viitorul îmi va da dreptate și decidenții noștri statali vor înțelege că, pe lângă „problematica” infrastructurii critice, pe lângă identificarea companiilor de interes strategic pentru economia națională, insolvența strategică este un instrument necesar pentru asigurarea securității economice și naționale.

 

Care sunt cele mai mari exemple de succes de rezolvare a insolvențelor din portofoliul propriu?
HIDROELECTRICA – cel mai mare producător de energie hidro și principalul furnizor de servicii de sistem; SERVTRANS INVEST – al treilea operator de transport pe calea ferată; ASMITA GARDENS – cel mai mare complex rezidențial din România, compus din 7 turnuri și 758 de apartamente; UZTEL SA PLOIEȘTI – prima subsidiară din Europa a colosului industrial american Standard Oil Company și unul dintre cei mai mari producători de utilaje petroliere din România; PLAFAR – companie națională fondată în 1948, înființată pentru îndeplinirea strategiei naționale privind exploatarea plantelor medicinale și aromatice din flora spontană și cultivată.
Un alt exemplu care demonstrează eficiența managementului nostru îl reprezintă reorganizarea CET GOVORA SA, companie vitală pentru județul Vâlcea, care asigură agentul termic (apă caldă și căldură) pentru cei aproximativ 140.000 locuitori din orașele Râmnicu Vâlcea, Călimănești-Căciulata și Băile Olănești. De asemenea, CET Govora este singurul furnizor de abur industrial pentru cele două mari companii de pe platforma industrială Râmnicu Vâlcea – Oltchim și Ciech Soda România (fosta Uzinele Sodice Govora).