România riscă să rateze o ocazie istorică de a-și dezvolta economia, cu ajutorul banilor europeni, dacă mediul privat nu își va adapta business-urile la standardele UE. Dincolo de planurile guvernamentale, realitatea economică arată că avem prea puține firme pregătite financiar și logistic pentru a absorbi zecile de miliarde de euro puse la dispoziție prin Planul european de redresare și reziliență și noul buget al UE, afirmă Sierra Quadrant, într-o analiză privind perspectivele investiționale din 2021.

Companiile din România au intrat în criza COVID cu o serie de vulnerabilități semnificative.

Slab capitalizate și fără o disciplină financiară coerentă, cu focus pe profitul pe termen scurt și cu capitaluri proprii negative, multe dintre firme, mai ales din zona IMM-urilor, au fost lovite puternic de criză, în condițiile în care șocul s-a resimțit atât pe segmentul cererii cât și a ofertei.

Potrivit Sierra Quadrant, aceste vulnerabilități, printre care se află și volumul redus de intermediere financiară (cel mai scăzut din UE), vor continua și în acest an să influențeze dinamica economiei.

,,Economia este precum un organism viu, secătuit de sânge (bani). Fără perfuzia financiară asigurată de fondurile europene, este puțin probabil ca recuperarea economică să fie una susținută, mai ales că statul va fi nevoit să impună măsuri de restructurare, pentru a-și echilibra bugetul’’, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Problema se pune dacă firmele românești vor avea capacitatea logistică de a atrage fondurile europene, mai ales că, în prezent, doar 2 din 10 companii sunt bancabile, adică îndeplinesc criteriile pentru a obține finanțări (capitalizare, disciplină financiară, planuri de afaceri etc)

,,În România avem doar în jur de 10.000 de companii cu cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, astfel că potențialul de absorbție la un nivel optim a finanțării europene ridică semne de întrebare. Astfel că, în 2021, firmele care vor să acceseze fonduri vor trebui să își restructureze afacerile, să își adapteze business-urile la standardele UE, să își asigure liniile financiare necesare pentru cofinanțarea programelor cu bani europeni. Trebuie luate măsuri încă de pe acum. Fără restructurarea business-urilor, banii europeni pot fi o Fata Morgana’’, spune reprezentantul Sierra Quadrant, una dintre principalele companii din România din domeniul restructurării business-urilor.

Planul european de redresare și reziliență, de 750 miliarde euro, care se adaugă celor 1050 miliarde din bugetul UE, va dubla fondurile pentru România, în perioada 2021-2024. Banii din programul de reziliență ar trebui absorbiți în următorii trei ani, alături de fondurile din cadrul financiar multianual (bugetul UE).

După ani de zile în care a înregistrat cel mai scăzut nivel de absorbție dintre țările UE, România a ajuns, în finalul lui 2020, la o rată de absorbţie de 38,9% (8,8 miliarde de euro din bugetul de 22,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune).

Autoritățile au în derulare 9.145 de contracte de finanţare, cu o valoare totală de 36,4 miliarde de euro. 

FIRMELE ROMÂNEȘTI, DUPĂ UN AN DE PANDEMIE

Pandemia a influențat în mod semnificativ economia românească, cu bune și cu rele. Pe de o parte, a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aprox. 70 miliarde euro în 2020, iar pe de altă parte a impulsionat restructurarea și modernizarea economiei.

Digitalizarea a fost împlementată de tot mai multe companii, plățile online au luat un avans semnificativ, iar din economie au dispărut o parte din companiile ineficiente.

Potrivit Sierra Quadrant, aceste tendințe se vor accentua în acest an, în care restructurarea afacerilor va fi cuvântul de ordine.

,,Pe fondul anticipatelor măsuri de eficientizare a colectării taxelor și impozitelor, firmele vor trebui să își întârească disciplina financiară și să își monitorizeze mai atent partenerii de afaceri, pentru că riscul de neplată, cel de insolvență vor crește exponențial pe măsură ce măsurile de susținere vor fi retrase (amânarea taxelor, impozitelor, ratelor bancare, leasing-urilor etc.)’’, arată analiza companiei de restructurare a afacerilor.

În prezent, firmele subcapitalizate dețin 33% din totalul datoriilor din economia românească și reprezintă 12% din totalul expunerilor din sectorul bancar.

 ,,Dificultățile de plată se pot transpune foarte ușor pe lanțurile economice, mai ales în condițiile în care creditul comercial reprezintă aproximativ 20% din pasiv (300 mld.lei)’’, arată analiza.

,,Măsurile guvernamentale precum posibilitatea de suspendarea a plății ratelor aferente creditelor bancare până la finalul anului, amânarea sau scutirea la plată a impozitelor, acoperirea cheltuielilor salariale a angajaților aflați în șomaj tehnic și finanțările garantate prin programele IMM Invest și IMM Leasing au fost de ajutor, însă în acest an trebuie focusate în zona firmelor viabile, pentru a asigura efecte benefice pe lanțurile economice, pentru a întâri disciplina financiară a companiilor, pentru a asigura o lichiditate adecvată în sistemul economic’’, afirmă Ovidiu Neacșu.

Potrivit datelor statistice, cel mai afectat sector de pandemie, în 2020, a fost cel al transporturilor aeriene, cu o scădere de 84 la sută, urmat de cel al serviciilor prestate populației, unde indicele de activitate a scăzut cu 67% în T2/2020 comparativ cu T2/2019.

Printre sectoarele cele mai afectate s-a aflat și industria auto, cu o scădere de 48%, extrem de importantă în condițiile în care acest domeniu are o pondere de 19% din valoarea adăugată a sectorului industrial.

În sectorul serviciilor prestate populației, datele BNR arată că facilitatea de suspendare a ratelor prin OUG nr. 37/2020 a determinat ca 40% din creditele acordate acestui sector să fie suspendate la plată la finalul lunii septembrie, cel mai ridicat procent dintre sectoarele de activitate.

Pe fondul restricțiilor, companiile din zona hotelurilor și restaurantelor au ajuns la un grad de îndatorare de 115% respectiv 217%, și o capacitate de a acoperire a cheltuielilor operaționale de 225 zile respectiv 96 de zile.

Vânzările de carburanți au scăzut cu 27 la sută în T2/2020 comparativ cu T2/2019. În industria farmaceutică, activitatea a scăzut cu 10%, la fel ca în industria alimentară.

Datele oficiale arată că, pe ansamblu, comerțul a înregistrat, la nivelul lunii septembrie, o rata de neperformanță de 4,7%, sub valoarea ansamblului de companii nefinanciare (6,7%). Având o lichiditate confortabilă (130%), numai 7% dintre expuneri s-a activat suspendarea ratelor.

În industria prelucrătoare, pe fondul suspendării activității, rata de neperformanță a ajuns la 10% în septembrie, iar suspendarea la plată a ratelor a afectat 13% din expuneri.

Pe de altă parte, pandemia a adus performanțe pozitive, printre altele, în comerțul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor și tutunului (+12 la sută în T2/2020, comparativ cu T2/2019), activitățile de poștă și curierat (23%) și construcții (11% creștere T2/2020 vs T2/2019).

Potrivit unui barometru dat publicității recent de Sierra Quadrant, 58% dintre reprezentanții companiilor, chestionate de firma de restructurare a afacerilor, au afirmat că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

22% estimează că banii din firmă le ajung pentru 2-4 luni, 8% nu dispun de lichidități și numai 12% au la dispoziție finanțare pentru un termen mai mare de 4 luni.

Cei mai mulți dintre respondenți au declarat că au ajuns în această situație ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) și accesului limitat la finanțarea bancară (8%).

FOCUS PE RESTRUCTURARE

Ce măsuri au luat firmele în timpul pandemiei pentru a-și echilibra bugetele și a evita insolvența și falimentul? Potrivit barometrului, principala măsură a vizat reducerea costurilor de funcționare.

Dincolo de amânarea plății taxelor la stat, invocată de 21% dintre oamenii de afaceri, cei mai mulți (41%) au redus costurile logistice (renegocierea chiriilor pentru spații de lucru, transport, reducerea facturilor la utilități, funcționarea birourilor etc.), 27% și-au schimbat politica de preț, iar 9%  au recurs la optimizarea schemelor de personal.

,,În 2021, companiile trebuie să își contureze planuri de afaceri fezabile, care să ia în calcul evoluția pandemiei dar și potențialul revenirii economice. Cu cât vor înțelege mai bine realitatea economică, cu atât vor reuşi să își optimizeze resursele în așa fel încât să iasă pe plus din această criză. Flexibilizarea contractelor, reducerea creditului furnizor, gestionarea activă a liniilor de finanțare,  eliberarea sumelor suplimentare din bilanț, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cat dureaza epidemia’’, se mai spune în analiza Sierra Quadrant.

În cei peste 24 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.

DISTRIBUIȚI