Noi avem marea problemă în România că la noi ajung să conducă oameni care nu au nicio pregătire managerială. În alte țări nu există să ocupi posturi de manager fără evaluări profesioniste”, a declarat Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) cu ocazia prezentării studiului „Starea de sănătate a managementului din România 2016”.
Aceasta este de fapt concluzia amplei lucrări ajunse la cea de a opta ediție în care se analizează calitatea managementului din România atât la nivelul administrației publice centrale și locale, cât și în companiile private. Pentru a avea o creștere a PIB-ului potențial și implicit o rată mai ridicată de creștere sustenabilă ar trebui ca sistemul de învățământ să fie corelat cu necesitățile economiei reale, de la cel profesional și până la cel mai înalt nivel. Iar în paralel, redusă birocrația și încurajat mediul de afaceri. Pentru politicienii români, dictonul lansat de președintele General Motors, Charles Erwin Wilson, din perioada președintelui SUA Dwight Eisenhower, este mai actual ca oricând: „Ce este bun pentru General Motors este bun pentru țară”.
Într-o analiză efectuată în 2016 de către Banca Mondială referitoare la ușurința de a face afaceri în diverse țări, România se plasează pe locul 19 în ierarhia Uniunii Europene, iar la nivel mondial se plasează pe poziția 37. Țara noastră stă din păcate prost la capitolul economiei bazate pe cunoștințe și implementarea strategiei UE 2020 care reprezintă un obiectiv esențial al managementului din fiecare țară bazat pe promovarea inovării. Din acest punct de vedere, România se află în categoria a patra, ultima din UE, cu performanțe în inovare, denumită de specialiști „grupa inovatorilor modești”, alături de Bulgaria. Celelalte 26 de țări membre ale UE fac parte din grupa țărilor inovatoare mediu (14 state), grupa țărilor inovatoare „urmăritoare ale liderilor” (7 state) și grupa țărilor lideri în inovare (5 state – Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania și Olanda).
În România, domeniul antreprenoriatului și întreprinderilor mici și mijlocii nu a reprezentat pentru managementul național o prioritate nici în anul 2016. Analizele efectuate în context european arată că prioritatea pentru factorii de decizie din România la toate nivelele, începând cu cel macroeconomic, trebuie să fie domeniile în care ne situăm sub media UE sau unde situația antreprenorială este modestă. Conform studiului CNIPMMR, managementul trebuie să se concentreze asupra realizării unui mediu economic favorizant afacerilor, a facilitării obținerii de credite, a promovării IMM-urilor la nivelul UE, a amplificării inovării și competențelor, a protecției și îmbunătățirii mediului ecologic, ceea ce ar amplifica performanțele economico-sociale ale României și ar reduce decalajele față de țările dezvoltate din UE.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament