Tânărul și neliniștitul președinte Macron în turneu est-european

Date:

Noul și tânărul președinte al Franței, Emmanuel Macron, este pus pe fapte europene mari, chiar dacă nu a început acest demers ambițios cu o problemă esențială a Europei Unite, ci cu una care nu este de interes general al partenerilor, dar prin care „își poate face mâna” pentru teme mai complexe. Șeful statului francez dorește să dea un impuls rezolvării prin consens a problemei lucrătorilor est-europeni care muncesc în Franța.


Înaintea turneului întreprins în luna august în Austria, România și Bulgaria, președintele francez a promis că în capitalele est-europene va explica propunerile de îmbunătățire a UE și de apărare a impulsionării reformării directivei controversate a blocului privind detașarea muncitorilor, pe care a catalogat-o că fiind nedreaptă încă în campania sa electorală. Un consultant al președintelui a insistat că această călătorie „are și o dimensiune simbolică, și anume, că dorește să arate intenția Franței de a relua și intensifica legăturile cu fosta Europă de Est după ani de neglijare sub președințiile lui Nicolas Sarkozy și François Hollande”. Liderul francez, se comentează în cercurile oficiale de la Paris, a intenționat să demonstreze partenerilor est-europeni din UE că nu are atenția îndreptată doar pentru Germania și că, în același timp, nu a renunțat la un angajament electoral-cheie: schimbarea UE astfel încât să fie mai „protectoare” față de cetățenii săi, după cum arată într-un comentariu corespondentul la București al Euractiv.
De altfel, turneul prezidențial francez s-a produs într-un moment în care o serie de poziții exprimate, inclusive public, de președintele Macron asupra unor probleme acute și delicate au provocat reacții negative, inclusiv oficiale, în unele capitale din Europa de Est. De un impact nedorit major a fost, în partea de Est a continentului care s-a integrat în UE, opoziția să față de ușurința cu care lucrătorii pot fi trimiși în alte state din bloc, dar și hotărârea de a-și centra politica europeană pe axa franco-germană și mai ales avertismentele sale către țări precum Polonia și Ungaria, cărora le-a transmis că Europa se bazează pe valori comune și „nu este doar un supermarket”, după cum amintește publicația „Politico”. În încercarea de a netezi asperitățile din calea reconcilierii Parisului cu capitalele est-europene iritate, un oficial francez declara înainte de vizită că „există multe lucruri comune pe care le putem găsi în legătură cu problema muncitorilor detașați cu guvernele pe care le întâlnim săptămâna viitoare, chiar dacă poziția franceză a declanșat inițial o alarmă”. Reacția est-europeană la ofensiva „europeană” a președintelui francez a fost una profund negativă, fiind apreciată de presa din țările vizate – și nu numai – drept o măsură de restrângere a libertăților pe piața unică europeană a muncii și o abordare protecționistă contrară spiritului integrării europene.
Directiva privind lucrătorii detașați, care datează de peste două decenii, permite companiilor europene să trimită angajații să lucreze într-o altă țară membră a UE, continuând să plătească prestații și impozite în propria țară. Unele opinii vest-europene, în special din țările cu salarii mai mari, cum ar fi Franța, scrie „Politico”, susțin că aceste prevederi alimentează un „dumping social”, întrucât permit companiilor cu costuri reduse în privința forței de muncă să concureze în mod inechitabil cu firmele locale. Dar cu toate că lucrătorii detașați reprezintă mai puțin de 1% din forță de muncă din UE, subiectul adus în prim-planul dezbaterii de Paris a căpătat amploare și acuitate, devenind „o problemă politică mare în unele capitale europene”, după cum se exprimă „Politico”. Iar una dintre consecințele concrete ale acestei dispute intra-europene este blocarea, practic, a planurilor UE de a reforma câteva state est-europene (din Grupul Vișegrad), iar unele dintre ele denunță planurile lui Macron de a întări regulile, în timp ce protecționiștii luptă împotriva principiilor liberei circulații a forței de muncă și a serviciilor. Se speră, desigur, să se ajungă la un consens/compromis în materie cât de curând, mai precis la o reuniune a miniștrilor Muncii din UE, programată pentru sfârșitul lunii octombrie, care are misiunea de a lua o decizie în această privință. Iar turneul est-european al președintelui francez a intenționat tocmai să prefațeze un asemenea deznodământ fericit al disputei. În ce măsură s-a reușit acest lucru, vom consemna în continuare, nu înainte însă de a ne opri asupra implicațiilor mai largi ale acestui demers politico-diplomatic a Franței.
Așadar, în plină vară, și încă una mai toridă că de obicei, adică într-un sezon de relativă acalmie politică, mai ales într-o zonă climatică temperată cum este Europa, tânărul președinte al Franței a inaugurat, prin inițiativa amintită, temerarul său proiect de relansare a constructului european. Obligatoriu de remarcat că această acțiune europeană a Parisului se desfășoară în afara cadrului consacrat al tandemului franco-german care, oficial sau doar tacit acceptat în cadrul UE, orientează procesul de integrare europeană. Este drept că problema lucrătorilor europeni din altă țară nu deranjează sau, mai potrivit spus, nu prezintă un interes deosebit pentru Germania, care are probleme de cu totul altă natură în acest domeniu (își dorește mai multă mână străină de lucru). Inițiativa franceză nu a lezat așadar interesele germane, în special pe cele din Europa răsăriteană, cu care Berlinul a reușit să stabilească în deceniile care au trecut de la încheierea războiului rece și prăbușirea blocului comunist din Estul Europei un fundament solid de cooperare economică pe multiple planuri. De altfel, nu este deloc lipsit de semnificație că în primul moment al turneului Macron partenerii est-europeni ai președintelui francez au fost premierii ceh și slovac, iar întâlnirea lor a avut loc în Austria, la Salzburg, cu participarea cancelarului austriac. A urmat vizita, de câteva ore, a șefului statului francez în România, apoi cea din Bulgaria și s-a încheiat fără că președintele Franței să facă escale și la Varșovia și Budapesta, pentru ca aria est-europeană integrată în Europa Unită să fie complet acoperită. Parisul a ținut să sublinieze astfel încă o dată că Polonia și Ungaria nu sunt, în acest moment, interlocutori oportuni pentru Franța, care consideră că, prin politicile lor, guvernele acestor țări comit derapaje grave de la normele și valorile europene și internaționale împărtășite de comunitatea euroatlantică. În timpul turneului, la Sofia, înaltul oaspete francez a criticat din nou Polonia, iar premierul bulgar nu a ezitat să amendeze diplomatic această atitudine, în timp ce, de la Varșovia, premierul polonez a lansat un atac prompt și devastator la adresa Franței. Or, asemenea incidente merg în direcția exact opusă celei pentru care a fost proiectat turneul est-european al Parisului: reapropierea, reconcilierea și relansarea relațiilor dintre Franța și această parte a continentului. Și, tot ca o concluzie privitoare la rezultatele concrete ale acestei suite de vizite, se poate aprecia că în problematica punctuală a agendei turneului nu s-au obținut rezultate notabile. Dacă Germania și Austria (neincluse de fapt în turneu, dar interesate direct de zonă) rămân în continuare prea puțin legate de demersurile Franței, Cehia și Slovacia o aprobă politicos, în termeni vagi și generali, România se pierde în explicații și comentarii neangajante, Bulgaria se pronunță pentru mai multe clarificări și explicații, iar Polonia și Ungaria se declară categoric împotriva proiectului. Mai inoportun este faptul că turneul a prilejuit o nouă escaladă în conflictual franco-polonez, căci președintele Franței a adus critici în general politicii Varșoviei. Or, „extinzând conflictul”, observă la Paris politicianul de dreapta Christian Vanneste, „președintele francez și-a ieșit din rolul său și a adoptat o postură ideologică pe care alegătorii de dreapta nu o pot ignora. Șefului statului francez i se cere să apere interesul național, nu concepția sa ideologică privind Europa”, își încheie abraziv politicianul de dreapta francez analiza asupra semnificației atribuite de Elysee turneului prezidențial.
Ambițioasa inițiativă estivală a președintelui Macron are, însă, oricum, și evidente ținte interne. Pe cât de spectaculoasă (și salutară, în fond) a fost victoria fulgerătoare a lui Emmanuel Macron la prezidențialele din primăvară, victorie dublată de cea din alegerile parlamentare, unde abia născutul său partid a obținut majoritatea mandatelor în noul Legislativ și, mai ales, a fost spulberată toată configurația de până atunci a spectrului politic francez, pe atât de amețitoare avea să fie prăbușirea abruptă a cotei de popularitate a foarte proaspătului consacrat om de stat nr. 1 al Franței, căruia începuse să i se croiască faima de lider „jupiterian”. În luna august a.c., cota de popularitate a președintelui Franței era de numai 40 la sută de persoane mulțumite de prestația sa, ceea ce este rezultatul unei căderi cu 14 puncte într-o lună, după o altă pierdere, de 10 puncte, în iulie. Personalitatea politică de vârf în sondajele momentului – realizate de Ifop – este liderul grupării de opoziție La France insoumise, Melanchon, cu 59 la sută opinii favorabile, urmat de președintele Frontului Național Martine Le Pen, care, cu 51 la sută pro, îl surclasează și ea pe actualul șef al statului. O prăbușire atât de răsunătoare a unui președinte francez în sondaje este fără precedent în istoria politică a Franței postbelice și, după cum estimează presa țării, această tendință va marca noi recorduri negative.
Presa occidentală a remarcat, nu fără maliție, că președintele Macron a încercat să oprească involuția accelerată a popularității sale punând pe umerii guvernului și premierului Phillipe greul problematicii interne. Programul de activități externe al președintelui, deosebit de încărcat, este pus de publicația „Huffington Post” în relație cu „politica (internă – n.n.) franceză, care este marcată de dezbaterile asupra reformei codului muncii”. „Macron – afirmă explicit sursa de presă citată – confirmă că a lăsat dosarele de politică internă și potențial explozive pe mâna guvernului. O manieră de a nu fi afectat de febra socială, dacă aceasta își va face simțită prezența”.
Căci, într-adevăr, președintele Macron are „un gust pronunțat pentru relațiile internaționale”, remarcă în același ton ironic publicația menționată. După ce i-a primit, succesiv, la Versailles cu mare fast pe liderii Rusiei și Statelor Unite, Putin și Trump, dar și pe alți șefi de stat sau de guvern, liderul francez a procedat la turneul est-european, iar apoi s-a întâlnit la Paris, la nivelul cel mai înalt, cu liderii Germaniei, Spaniei și Italiei (întărind încă o dată suspiciunile tot mai întemeiate că este promotorul activ al unei Europe cu mai multe viteze). Va urma o nouă întâlnire multilaterală, tot la Paris, cu liderii belgian, luxemburghez și olandez, o călătorie prezidențială în Grecia, un summit multilateral în Estonia și o bilaterală la vârf cu Italia. De altfel, încă din Campania electorală actualul președinte a promis că până la sfârșitul lui 2018 va vizita toate statele UE. „De la alegerea sa, a avut întâlniri cu vreo douăzeci de lideri”, amintea cu satisfacție într-un grup de ziariști un anonim din anturajul prezidențial. Cu ce rezultate? (În România, cel puțin, a fost și unul concret, obținut en passant: acordurile de livrare de armament francez surorii și alianței mai mici de la Gurile Dunării). Pe ansamblu, însă, frenetica mișcare europeană a președintelui Franței se arată a fi, cel puțin deocamdată, ca o activitate prospectivă, exploratorie, în vederea a ce ar putea urma. La Elysee se transmit, oricum, presei semnale încurajatoare că „programul prezidențial european de reforme este ambițios”. De urmărit.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Provocările Fiscale în Sectorul Petrolului și Gazelor Naturale din România

de Tănase Stamule decanul Facultății de Administrarea...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...