„Viitorul va fi ceea ce vom face noi să fie. Iar Europa va fi ceea ce vrem să fie”, a spus Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, odată cu prezentarea „Stării Uniunii” în septembrie acest an și sfidând parcă, totodată, faptul că deocamdată pandemia de COVID-19 este factorul major care redesenează mersul socio-economic al întregii lumi, inclusiv al Uniunii Europene.

În discursul său privind starea uniunii din 16 septembrie 2020, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a prezentat viziunea pentru o Europă care iese mai puternică din pandemie și care deschide calea către o nouă vitalitate. Potrivit planurilor Comisiei Europene, Europa are o ocazie o dată în viață de a produce o transformare de substanță, având viziunea, planul și investiția necesare. Pentru a permite Europei să devină ecologică, digitală și mai rezistentă, Comisia Europeană se va concentra pe protejarea vieții și mijloacelor de trai în Europa, a sănătății europenilor și a stabilității economiei.

„Economistul – The Green Recovery” realizat împreună cu Project Syndicate analizează modul în care perioada ce urmează pandemiei de COVID-19 poate fi modelată pentru a face față provocărilor de durabilitate de astăzi. Problema – spun analiștii – depășește cu mult „ecologismul”. Deși pandemia este în primul rând o criză a sănătății publice, provocarea viitoare nu este doar o redresare ecologică pe termen scurt, ci de a „ecologiza” întregul sistem de operare. Prin creșterea piețelor, a aranjamentelor de lucru, a lanțurilor de aprovizionare și a percepțiilor publice asupra riscului, pandemia de COVID-19 a schimbat permanent lumea în nenumărate moduri. „Redresarea verde” se concentrează pe ceea ce ar putea – și ce ar trebui – să vină în continuare, cu accent pe biodiversitate, energie, investiții publice și guvernanță financiară și corporativă.

Faza de redresare va aduce oportunități de anvergură pentru a accelera tranziția către surse regenerabile de energie, pentru a reorienta afacerile și finanțarea către dezvoltare durabilă și pentru a reconsidera relația noastră cu planeta.
Inițiatorii proiectului editorial „Green Recovery” spun că dacă recuperarea nu este verde, va avea o durată scurtă. „Vechiul mod de a face lucrurile nu mai este sustenabil. Este timpul să ne întoarcem la planșă și să începem să planificăm un viitor mai curat.”

Jayati Ghosh, profesor de economie la Universitatea Jawaharlal Nehru din New Delhi, ne îndeamnă să mobilizăm opinia publică pentru o acțiune mult mai decisivă, extensivă și imediată. Potrivit lui Ghosh, este necesară o nouă politică New Deal globală – nu doar verde, ci „multicoloră” –, determinată de creșterea semnificativă a cheltuielilor publice și de „o abordare mult mai sistematică a redistribuirii și reglementării capitalului și a altor piețe”. Dar pentru a obține o recuperare verde, „trebuie să ne întoarcem la promisiunea inițială a capitalismului și la angajamentele sale normative fundamentale de prosperitate și libertate, nu la a face bani cu orice preț”, susține Rebecca Henderson, profesor universitar la Harvard. Un scop public autentic poate da firmelor curajul, creativitatea și talentul necesare pentru a suporta riscurile explorării unor noi modele de afaceri. Pentru cele inteligente, angajamentele de mediu pot oferi un avantaj de producție și competitiv. Adoptarea unui scop nu înseamnă abandonarea investitorilor. „Este posibil să schimbăm lumea în bine și să facem bani, să împăcăm datoria morală și responsabilitatea fiduciară – și este foarte important să facem acest lucru la o scară largă”, susține Henderson. Iar fostul comisar european pentru acțiuni climatice (2010-2014) Connie Hedegaard amintește că factorii de decizie europeni și-au exprimat angajamentul față de o recuperare verde în urma crizei COVID-19, „nu din bunătatea sufletelor lor, ci ca răspuns la cererile cetățenilor, afacerilor și investitorilor”. Europenii înțeleg care sunt condițiile succesului economic în secolul XXI, iar oportunitățile pentru o competitivitate și o prosperitate sporită sunt vizibile. Întrebarea este ce se va întâmpla dacă restul lumii nu urmează aceeași cale.

Fie că recuperarea va fi sau nu în formă de V, „trebuie să evităm a ne reîntoarce la o lume sub formă de U întors”, susține Christianna Figueres, secretar executiv al Conveției ONU privind schimbările climatice, argumentând că, pe măsură ce ne cățărăm afară din craterul lăsat de COVID-19, „ar trebui să rămânem concentrați pe obiectivele pe termen lung, alocând bani și resurse în maniere care vor susține atât recuperarea imediată, dar și consolidarea unei economii mai sustenabile și mai rezistente”. Acest lucru înseamnă concentrarea pe rădăcinile dezechilibrelor și inegalităților economice, astfel încât cei mai vulnerabili să fie scutiți de suferințe și greutăți financiare nedrepte. „Din fericire, justiția economică și socială merge mână în mână cu decarbonizarea. O recuperare verde este o soluție clasică în care toată lumea are de câștigat și avem deja uneltele, resursele și tehnologiile necesare pentru a o obține”, argumentează Figueres.

În fine, Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie și profesor universitar la Universitatea Columbia, vine în ediția de față și spune că reglementările pot fi înăsprite pentru a face economia mai „verde”. „O recuperare puternică va necesita o susținere a guvernului care să nu fie doar bine gândită, ci și sustenabilă în timp. O situație dezastruoasă ne-a oferit rara oportunitate de a face investițiile și reformele necesare pentru un viitor mai sustenabil și prosper. Nu trebuie să o irosim”, conchide Stiglitz. „Viitorul urmașilor noștri depinde de modul în care ne confruntăm cu crizele generației noastre, dacă le lăsăm sau nu să se irosească”, afirmă și Robert H. Frank, profesor emerit de economie în cadrul Universității Cornell.

De descoperit în ediția de față că semnatarii articolelor prezintă câteva principii directoare, precum și propuneri concrete pentru a începe această mult invocată „recuperare verde”. Parafrazând-o însă pe doamna Von der Leyen, eu aș spune simplu că vom fi exact ceea ce vom putea să fim.


Lectură cât mai plăcută!

DISTRIBUIȚI
Daniel Apostol este jurnalist, doctorand în istorie, Universitatea Ovidius din Constanța.