Revenirea pe drumul climatic al Acordului de la Paris

Date:

Laurence Tubiana
CEO al Fundației Europene
pentru Schimbări Climatice

Atunci când reprezentanți ai aproximativ 200 de țări au finalizat Acordul de la Paris privind schimbările climatice, semnat la data de 12 decembrie 2015, peste tot în lume oamenii au sărbătorit. Dar au trecut până acum cinci ani și lumea se află într-o stare de deplină incertitudine. Criza COVID-19 nu permite redresări rapide. Pandemia ne-a cufundat în crize economice și sociale mai profunde, precum și într-un val crescut de îndatorări. Peisajul politic este la fel de fracționat cum a fost în ultimele decenii, iar odată cu reorganizarea lanțurilor de aprovizionare globale, perspectivele obținerii unei integrări globale prin intermediul comerțului, sunt tot mai slabe.

Cu toate acestea, în ciuda recentului tumult, rămâne o certitudine: criza provocată de schimbările climatice și nevoia de a respecta prevederile acordului de la Paris, reprezintă singura busolă pe care o avem pentru eliminarea emisiilor de carbon din economia globală. Deși inițial acordul s-a lovit de neîncredere, mecanismele sale principale se dovedesc a fi eficiente și eficace, iar obiectivul său de a atinge valori zero ale emisiilor de gaze de seră până la mijlocul secolului reprezintă acum punctul de referință al guvernelor și al mediului de afaceri din întreaga lume. Un număr tot mai mare de sectoare economice – finanțe publice și private, energie, transport și, tot mai mult, industrie – stabilesc țeluri consistente cu acest obiectiv.

Odată cu apropierea Conferinței Națiunilor Unite cu privire la schimbările climatice (COP26) din 2021, sarcina imediată a guvernelor este aceea de a-și consolida planurile referitoare la schimbările climatice (urmărind logica „mecanismelor cu clichet” ale acordului de la Paris) pentru a fixa obiectivele de reducere a emisiilor de carbon pentru 2030. Din punct de vedere politic, lumea a atins un punct culminant. Discursul scandalos al lui Donald Trump din iunie 2017 de la Rose Garden, prin care anunța retragerea Americii din Acordul de la Paris, a declanșat un efect de domino, încurajând Brazilia, Australia și Mexic să își tempereze ambițiile legate de soluționarea problemei climatice. Dar acum suntem în punctul unui efect pozitiv de domino, în care mai multe guverne și sectoare realizează faptul că eliminarea emisiilor de carbon este cheia competitivității economice viitoare.

În 2020, noi angajamente ambițioase de atingere a valorii nete zero, asumate de China, Japonia, Coreea de Sud și Uniunea Europeană, au fost urmate de alegerea lui Joe Biden la președinția Statelor Unite, marcând împreună o schimbare decisivă a calculelor globale. În 2021, atât G7, cât și G20 ar putea face din legislația referitoare la schimbările climatice (incluzând platforma de finanțare Casa Verde) subiectul principal de pe agenda globală. O majoritate de membri din fiecare grup au stabilit deja obiective de valori zero și astfel, vor fi nevoiți să își crească indicatorii pentru anul 2030, în mod corespunzător. Spre exemplu, UE va trebui să își reducă valorile nete ale emisiilor până la 55% până în 2030, pentru a-și atinge obiectivul propus pentru 2050.

Dincolo de ultimele evenimente petrecute în Statele Unite, UE și China, tendințe economice mai largi și mobilizarea actorilor nonstatali au impulsionat mai mult acțiunile privind schimbările climatice. Începând din 2015, s-a înregistrat o creștere de 22.000% a resurselor alocate cesionării combustibilului fosil și multe dintre marile companii multinaționale s-au angajat să reducă emisiile nocive, în concordanță cu Acordul de la Paris.

Spre exemplu, abia la finele anului 2020 gigantul energetic național al Malaeziei, Petronas, s-a alăturat BP, Shell și Equinor, stabilindu-și obiectivul de valori nete zero ale emisiilor pentru 2050, iar Iberdrola din Spania, cel de-al treilea cel mai mare furnizor de utilități din lume, a anunțat că va investi, în următorii cinci ani, 75 de miliarde de euro (89 miliarde de dolari) pentru a-și dubla capacitatea de energie regenerabilă. Între timp, directorul executiv al Volkswagen a recunoscut faptul că supraviețuirea companiei depinde de abilitatea sa de a trece la producția de vehicule electrice, începând prin a investi 33 de miliarde de euro din prezent până în 2024.

Mai mult, marile orașe, regiunile, companiile și instituțiile financiare conlucrează din ce în ce mai mult pentru a implementa acțiuni de contracarare a schimbărilor climatice, sugerând că unele țări și-ar putea depăși obiectivele naționale ecologice, în timp ce altele, precum Brazilia și Statele Unite, revin pe acest drum. Toate aceste eforturi sunt bazate pe o susținere puternică a publicului în ceea ce privește acțiunile ecologice. Chiar și în mijlocul pandemiei, sondajele arată că oamenii sunt mai îngrijorați ca niciodată de schimbările climatice și doresc ca guvernele lor să facă mai mult pentru a proteja planeta.

Aceste presiuni creează un cerc vicios. Departe de a fi doar cuvinte pe hârtie, angajamentele de atingere a valorilor zero în ceea ce privește emisiile au efecte semnificative asupra economiei reale. Spre exemplu, o înțelegere comercială majoră dintre UE și Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) a fost blocată de un număr de state membre UE ca urmare a îngrijorărilor legate de nepăsarea președintelui brazilian Jair Bolsonaro față de protecția mediului și față de probleme ecologice precum despăduririle. În consecință, multe afaceri braziliene – inclusiv industriile de prelucrare a cărnii de vită și a soiei – au făcut presiuni asupra guvernului lui Bolsonaro pentru ca acesta să-și schimbe abordarea.

Mai mult, pentru a urma Înțelegerea Verde a Europei, UE ia în calcul un mecanism de limitare a emisiilor de carbon, prin a pune un preț pe emisiile de carbon provocate de anumite produse importate din afara blocului. Mecanismul se va dezvolta prin colaborare strânsă cu anumiți parteneri comerciali și ar putea marca începutul unei noi ere de cooperare, deoarece alte țări care și-au luat angajamente de atingere a valorilor nete zero vor fi nevoite să pună presiuni pe propria lor industrie pentru a atinge obiectivele de eliminare a emisiilor de carbon.

Cu toate acestea, nu putem fi extrem de optimiști. De fapt, nu mai avem timp. Știm că 2010-20 a fost cea mai caldă perioadă înregistrată în toate timpurile și concentrațiile atmosferice de gaze de seră au continuat să crească rapid. Știm că emisiile provenite de la carburanții fosili și de la incendiile forestiere au atins un maxim al tuturor timpurilor în 2019, iar în prezent ne confruntăm în mod regulat cu imagini ale ghețarilor topiți, păduri tropicale în flăcări și insule mici lovite de furtuni puternice. Chiar și în regiunile sau în țările în care emisiile au atins vârful cel mai înalt, efortul de a ajunge la valoarea netă zero până în 2050 va trebui să fie de trei ori mai mare. Între timp, alte regiuni nici nu se apropie de atingerea obiectivului.

Deoarece economiile și societățile se schimbă rapid, acum este momentul pentru guvernanții politici să pună presiune ca lucrurile să se miște spre atingerea obiectivului. Noua administrație Biden va avea un rol esențial în răspunsul global, dar Statele Unite nu vor rezolva problema de unii singuri. În aceste timpuri de guvernare globală distribuită, este necesar să lucrăm împreună cu toții. Următoarele puncte de referință ale acestei comunități internaționale – în cadrul G7 și G20 – vor fi decisive. Acesta este un joc de domino pe care îl putem câștiga.


Laurence Tubiana este fost ambasador al Convenției-Cadru privind Schimbările Climatice din cadrul Națiunilor Unite, este director executiv al Fundației Europene pentru Schimbări Climatice și profesor al Institutului de Științe Politice din Paris.

Articolul precedent
Articolul următor

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...