Biblioteca Academiei Române a găzduit pe 8 octombrie seminarul „Relațiile China-UE și cei 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România”, coorganizat de Ambasada Chinei în România și de Institutul Diplomatic Român. Manifestarea, la care au fost prezenți ambasadorul Chinei în România, dna Jiang Yu, diplomați și reprezentanți ai mediului academic, a pus accentul pe necesitatea dezvoltării relațiilor economice bilaterale tradiționale între cele două țări în contextul în care economia mondială trece printr-o profundă transformare. La 5 octombrie 1949, România a fost a treia țară din lume care a stabilit relații diplomatice cu Republica Populară Chineză, deschizând astfel un nou capitol în relațiile dintre cele două state. În acei


70 de ani scurși de la acest eveniment, relațiile dintre R.P. China și România s-au dezvoltat continu. După cum a subliniat ambasadorul Jiang Yu în discursul său, în ultimii 70 de ani relațiile chino-române au rezistat testului timpului, iar cooperarea economică și comercială a continuat să se extindă. În fața unor situații și provocări noi, consolidarea prieteniei tradiționale dintre China și România și aprofundarea relațiilor bilaterale sunt aspecte care merită să fie luate în considerare, a subliniat ambasadorul Jiang Yu în discursul său. „Fiind la un nou punct istoric de plecare, suntem dispuși să lucrăm cu România pentru a consolida curajul și înțelepciunea celor două popoare și a promova relația China-România și relațiile China-UE pentru a merge umăr la umăr spre un orizont mai larg”, a fost unul din punctele cheie ale mesajului transmis de ambasadorul Jiang Yu.

Doamna ambasador Jiang Yu.


Prin promovarea inițiativei Belt and Road și a mecanismului de cooperare China – Europa Centrală și de Est, relațiile economice și comerciale româno-chineze au intrat într-o nouă etapă. Comerțul bilateral a atins anul trecut un nivel record, depășind 6 miliarde de dolari, ceea ce a însemnat o rată de creștere de 19,2%, cea mai ridicată de la criza financiară. Centrul European de Servicii Tehnice, înființat de compania Huawei, proiectul ZTE Smart City din orașul Mioveni sau proiectul de energie eoliană al grupului New Era din orașul Babadag sunt numai câteva dintre investițiile chinezești realizate în România. Dezvoltarea companiilor chineze a antrenat în același timp și dezvoltarea comunităților locale. De exemplu, compania Huawei a creat peste 1.700 de locuri de muncă în România, a plătit taxe și impozite de peste 150 milioane de dolari și a făcut achiziții locale de peste 200 milioane dolari.


Produsele românești ajung greu în China

În timp ce companiile chinezești sunt tot mai interesate de piața românească în domenii cheie, precum energia și infrastructura, produsele firmelor românești ajung destul de greu pe piața chinezească. Dacă ne uităm la schimburile comerciale realizate anul trecut cu Republica Populară Chineză, valoarea lor a fost de 6,09 miliarde de dolari. Din această sumă record în istoria relațiilor cu țara asiatică, doar 883,55 milioane de dolari au reprezentat exporturile românești, iar restul de 5,21 miliarde de dolari importurile, înregistrându-se un sold negativ în defavoarea României de 4,33 miliarde de dolari. Îmbunătățirea balanței comerciale în favoarea României a rămas doar la stadiul de intenții în lipsa unui sprijin real pentru companiile românești din partea statului. Organizarea unor misiuni economice în China pentru a-i pune în contact direct pe oamenii de afaceri români cu cei chinezi ar trebui să fie primul pas, dar acest lucru nu a intrat în atenția Bucureștiului. Și dacă tot vrem să pătrundem mai puternic pe această piață imensă, Ministerul Transporturilor ar trebui să îndrepte urgent gafa făcută în 2003 și să redeschidă zborul direct București-Beijing.

Adrian Stoica