Schimbarea administrației de la Washington preocupă toată planeta: pe americani pentru opțiunile de politică internă și răspunsul pe care îl va da celor două mari îngrijorări – lupta cu coronavirusul și asigurarea unei asistențe medicale decente pentru toți locuitorii; pe cei din afara SUA pentru strategia de politică externă care va urma. SUA nu fac excepție de la principiul selectării priorităților de politică externă ținând cont de cele ale politicii interne, astfel încât este previzibil ca, pe plan internațional, acțiunile sale să reflecte, pe lângă cele două aspecte sus-menționate, opțiunile ce vor fi făcute în privința securității mediului și celei energetice, pentru o creștere economică inclusivă, protecția cibernetică, inovația tehnologică și imigrația.

Unele dintre aceste preocupări vor face necesară o abordare într-un cadru multilateral, ceea ce va solicita revenirea asupra deciziilor, care au satisfăcut anterior un orgoliu, cum sunt cea de a părăsi acordul de la Paris privind schimbările climatice și OMS sau cea de a ignora rezoluția OMC privind încălcarea regulilor multilaterale de comerț prin impunerea unilaterală de taxe vamale la import. Războaiele comerciale au sfârșit întotdeauna prost: credința că se satisface o doleanță internă a fost ștearsă de pagubele aduse propriei economii și economiei globale, cu
costuri adeseori umane.

Lumea resimte nevoia unei ordini mondiale care să-i confere stabilitate pe o durată mai mare. Între a repara ceea ce s-a stricat în funcționarea ansamblului de relații internaționale și a construi ceva nou, desigur că ar fi preferabilă cea de-a doua opțiune, dar acest lucru este la fel de improbabil ca și cel de a reveni la o stare anterioară de echilibru. Fiecare dintre marile puteri, ca și statele cu potențial ridicat de generare de conflicte, sunt confruntate nu doar cu o ajustare a propriilor lor strategii de politică externă la cea a unei alte mari puteri, ci și cu realitatea faptului că globalizarea pe tărâm economic și tehnologic a intensificat sentimentul naționalist și a reașezat balanța puterii, ceea ce a stârnit resentimente și a erodat loialitatea concurenței.

Epoca ordinei liberale, clădită după tiparul occidental și de care ne-am bucurat până acum, s-a sfârșit. Între alegerea unei singure alte ordini globale și un multiplu de ordini râvnite de cei câțiva mari jucători de pe plan global, tenacitatea și răbdarea negociatorilor este supusă încercării de a găsi punți de comunicare între lideri al căror mandat este supus scrutinului electoral în viitorii doi ani, cei care și-au asigurat cvasiinamovibilitatea și aceia care nu sunt nici adepții valorilor creștine și nici formați la școala ideilor iluministe. Suntem la un moment de conștientizare a rolului pe care fiecare stat, fiecare națiune îl poate avea în alegerea ce ar trebui să se dovedească corectă.

O viziune asupra viitorului de care strategia politicii externe trebuie să țină seama ia în mod necesar în calcul schimbările care sunt în curs pe plan demografic: în perspectiva viitoarelor cinci decenii, în rândul primelor 20 de economii ale lumii doar cele ale Australiei, Canadei și SUA vor cunoaște o creștere a populației adulte între 20 și 49 ani, în timp ce restul lumii va consemna un declin cu 16%.

Diversele prognoze indică o scădere cu 225 milioane de tineri muncitori și consumatori aflați în același interval de vârstă în China, adică 36% din potențialul actual. În Japonia scăderea pentru aceeași grupă de vârstă este estimată la 42%, iar în Rusia la 23%. India va cunoaște, probabil, o creștere a aceluiași segment încă două decenii, după care se profilează un declin rapid (vezi Michael Bleckley – Why this could be an Illiberal American Century, Foreign Affairs, noiembrie / decembrie 2020).

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI
Eugen Dijmărescu este economist român, îndeplinind de mai multe ori funcția de ministru în domeniile economice și pe cea de viceguvernator al Băncii Naționale a României. Actualmente, Eugen Dijmărescu s-a pensionat din poziția de director al Fondului de garantare a depozitelor bancare la încheierea mandatului.