László Borbély: „România demonstrează din nou că este un lider regional în implementarea Agendei 2030”

În luna mai, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă aniversează doi ani de la înființare. Cu această ocazie a fost organizată o conferință de presă în care consilierul de stat László Borbély a expus bilanțul activităților. Pe lângă finalizarea procesului de revizuire a strategiei și înființarea recentă a Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, a fost prezentată și activitatea în cadrul președinției României la Consiliul UE, care a inclus organizarea conferinței internaționale de nivel înalt „Agenda 2030: Parteneriat pentru dezvoltare durabilă”.
Aproximativ 300 de persoane din peste 40 de state au participat pe 16 aprilie la Conferința internațională Agenda 2030: Parteneriat pentru dezvoltare durabilă, care a avut loc la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și s-a desfășurat sub egida președinției României la UE.


Conferința a debutat cu o sesiune plenară în care au luat cuvântul membri ai Guvernului României, precum vicepremierul Viorel Ștefan și ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, cât și personalități internaționale: Olga Algayerova, secretar executiv al UNECE, Janez Potočnik, fost comisar european pentru mediu, iar secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, cât și renumitul economist Jeffrey Sachs au transmis mesaje video. Mai mult, la eveniment au mai participat vicepremierul Slovaciei, Richard Raši, cât și Enrico Giovannini, fost ministru al muncii în Italia.
„România demonstrează din nou că este un lider regional în implementarea Agendei 2030. Faptul că Palatul Parlamentului a găzduit o conferință de asemenea amploare, în timpul președinției României la Consiliul UE, reprezintă un semnal important pe care îl dăm partenerilor noștri internaționali. După realizarea strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă și adoptarea concluziilor Consiliului UE prin prezidarea grupului de lucru Agenda 2030, putem bifa încă o reușită în misiunea pe care ne-am asumat-o. Eforturile noastre sunt recunoscute și apreciate la nivel internațional, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru țara noastră”, a declarat László Borbély.


Liderii politici, reprezentanții societății civile și experții în dezvoltare durabilă participanți la eveniment au transmis mesaje de susținere pentru astfel de evenimente, accentuând că parteneriatele și schimbul de bune practici reprezintă instrumente vitale pentru punerea în practică a Agendei 2030. De asemenea, mai mulți lideri internaționali au felicitat România pentru rolul activ pe care îl joacă în promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.


„Trebuie să trecem de la teorie la practică. Parteneriatele joacă un rol esențial în asigurarea acestei tranziții. Operaționalizarea implementării strategiilor de dezvoltare durabilă, prin îmbunătățirea sistemului de raportare și monitorizare și prin întărirea nivelului regional, reprezintă cu siguranță pași importanți în această direcție. Numai așa putem asigura un viitor sustenabil nu doar pentru noi, dar și pentru generațiile viitoare”, a concluzionat coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
În cadrul conferinței, au avut loc patru sesiuni care le-au oferit participanților ocazia să aibă discuții aplicate, în funcție de domeniul de interes. Astfel, au fost organizate trei panel-uri care au vizat cei trei piloni ai dezvoltării durabile: economia, mediul și componenta socială.
Una dintre aceste sesiuni paralele, moderată de Varujan Vosganian, a fost dedicată economiei circulare și impactului pe care aceasta l-ar putea avea privind implementarea Agendei 2030. Discuțiile s-au axat asupra poveștilor de succes, avantajelor, oportunităților, dar și barierelor specifice tranziției către o economie circulară. Pe lângă rolul guvernului și al educației, a fost accentuat și cel pe care rețelele îl au în promovarea unui sistem economic sustenabil, care să dăuneze mai puțin mediului.


Printre principalele concluzii la care s-a ajuns în urma discuțiilor se numără:

  • Guvernele trebuie să aibă o abordare strategică asupra economiei circulare, în concordanță cu obiectivele pentru dezvoltare durabilă. Există mai multe state ale Uniunii Europene care au pregătit deja planuri de acțiune privind economia circulară și care sunt un bun exemplu în acest sens.
  • Economia circulară ar putea fi un instrument în ceea ce privește acțiunea climatică, având potențialul de a reduce cu 56% emisiile generate de industria grea la nivelul UE.
  • Principalii actori implicați în economia circulară sunt instituțiile publice, institutele de statistică, societatea civilă și mediul privat.
  • Provocările economice pot fi abordate prin colaborare între toate nivelurile de decizie, de la local la internațional, dar și prin parteneriate între sectorul public și cel privat, dar și cu cercetarea, având în vedere că inovația este esențială pentru a oferi mediului de afaceri cele mai bune soluții în vederea tranziției către economie circulară.
  • Evenimentul s-a încheiat prin adoptarea Declarației de la București, un document simbolic, prin care toți participanții și-au manifestat angajamentul de a contribui activ la implementarea Agendei 2030. Totodată, a fost accentuat faptul că succesul economic măsurat prin creșterea PIB-ului nu este suficient pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Astfel, atenția ar trebui orientată mai degrabă asupra bunăstării și reducerii inegalităților dintre regiuni.