Dezvoltarea durabilă încurajează delimitarea creșterii economice de impactul negativ asupra mediului și asupra societății. Obiectivul 8 urmărește creșterea economică durabilă și promovează munca și un trai decent pentru toți, indiferent de gen, locație geografică și descendență. Devine vitală implementarea principiului „nimeni nu rămâne în urmă”. Strategia urmărește susținerea creșterii economice pe cap de locuitor și susținerea sectoarelor productive, diversificarea produselor cu valoare adăugată, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul, creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, modernizarea tehnologică și inovarea, asigurarea muncii decente pentru toți cetățenii, inclusiv pentru tineri și persoanele cu dizabilități, renumerarea egală pentru munca de valoare egală, accesul la finanțare. De asemenea, se susține un turism durabil care creează locuri de muncă și promovează diversitatea culturală, produsele locale și respectul pentru tradiții și mediul în care trăim.

CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI COMPETITIVITATE

În cadrul noii abordări a UE privind politica industrială se pune un accent sporit pe competitivitate în context global, prin asigurarea sustenabilității producției și consumului, majorarea eficienței în utilizarea resurselor materiale, revitalizarea industriilor prelucrătoare cu valoare adăugată mare și echilibrarea relativă cu sectorul serviciilor, care a cunoscut o dezvoltare vertiginoasă în ultimele decenii. În România, industria (inclusiv construcțiile) avea în 2016 un aport la formarea PIB de 30,2%, mai mare decât media UE de 22%, încadrându-se într-o tendință descrescătoare în favoarea serviciilor (au depășit 50% din PIB), similar cu ceea ce se întâmplă în majoritatea țărilor europene.
În termenii contribuției la venitul național brut, ponderea principală este deținută de activitățile comerciale, urmate de administrația publică și apărare, educație, sănătate și asistență socială. Dintre cele 189 de profesii reglementate prin atestare în România, 22,2% sunt în domeniul serviciilor, situându-se încă sub media europeană. În schimb, proporția profesiilor reglementate ca intensive în cunoaștere și contribuții creative este destul de apropiată de media UE. O profesie recent introdusă în lista celor atestate în România este și cea de expert în dezvoltare durabilă.

SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR

Dezvoltarea economică depinde, în mod semnificativ, de complexitatea sistemului financiar-bancar. Capitalizarea în sectorul bancar românesc este în creștere, mai ales după criza parcursă și care a afectat România mai mult decât alte țări din UE. Chiar dacă nu este vorba despre evoluții spectaculoase la nivelul acestui indicator, semnalele sunt pozitive și relevă un sistem financiar-bancar tot mai puternic și mai interesat de calitatea capitalului de care dispune. Este necesar ca România să continue efortul amplu de consolidare și de restructurare în sectorul bancar.
Românii reușesc să acumuleze resurse importante de capital atât în perioade de creștere economică, cât și în perioade de recesiune. Datele arată că rata economisirii în România a crescut constant, depășind în 2012 media UE și media zonei euro (un aspect pozitiv pentru capitalul și investițiile autohtone). Criza din 2007-2008 a contribuit masiv la impulsionarea economisirilor. Se poate observa o schimbare de comportament a cetățenilor români, care au devenit mai prudenți cu privire la momentele în care pot avea probleme cu locul de muncă, cu veniturile sau cu valoarea activelor pe care le dețin.

OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

În anul 2017, conform Institutului Național de Statistică și Eurostat, populația ocupată a fost de 8.670.556 persoane. Rata de ocupare pentru populația în vârstă de 20-64 de ani a fost de 68,8%, dintre care 77,3% la bărbați și 60,2% la femei. Vârstnicii între 55 și 64 de ani au înregistrat o rată de ocupare de 44,5%. Rata șomajului a fost de 4,9%. România a înregistrat o rată a ocupării în rândurile persoanelor cu studii superioare, pentru grupa de vârstă 15-64 ani, cu aproximativ 4 puncte procentuale mai mare decât media UE, respectiv 87,9% față de 84,0%. Activitățile industriale din România s-au concentrat în ultimii ani în sectoarele de tehnologie joasă (low-tech) și medie (medium-tech). Industriile de tehnologie joasă (low-tech) au angajat 69% din forța de muncă față de 62% în UE. Procentajul în zona de tehnologie înaltă (high-tech) este de 4% comparativ cu media UE de 7%. Se remarcă evoluția dinamică în zona tehnologia informației și comunicațiilor din România, mai ales în ultimii 5-6 ani, cu o creștere a contribuției la PIB de la 3,8% în 2010 la 5,0% în 2015 și 5,3% în 2016. Se creează astfel premisele unei participări active și consistente a României la înfăptuirea Agendei UE privind construirea pieței unice digitale.
Pe de altă parte, un studiu recent publicat de Eurostat pe baza datelor din 2018 arată că 20% dintre tinerii cu vârste între 20 și 30 de ani nu lucrează și nu urmează studii sau cursuri de formare. Chiar dacă procentul este într-o ușoară scădere față de 2017 (21,4%), cifrele sunt îngrijorătoare și situează România pe locul 4 în UE la acest capitol. Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020 are rolul de a facilita integrarea în muncă și de a sprijini tranziția de la educație la piața muncii a tinerilor. Implementarea măsurilor incluse vizează ca toți tinerii sub 25 de ani să beneficieze de o ofertă privind un loc de muncă de calitate, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, într-un interval de 4 luni de la înregistrarea la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.

START-UP ȘI CLIMATUL DE AFACERI

Succesul unui start-up este strâns legat de climatul de afaceri. Conform raportului „Doing Business în Uniunea Europeană 2017: Bulgaria, România și Ungaria” al Băncii Mondiale, România a făcut progrese semnificative în îmbunătățirea mediului antrepenorial. Raportul argumentează că România a înregistrat progrese mai mari decât orice alt stat membru al UE, cu excepția Poloniei, din punctul de vedere al alinierii la cele mai bune practici în domeniul legislației aplicabile mediului de afaceri. Acest lucru este deosebit de important pentru întreprinderile mici și mijloci, care reprezintă mai mult de 98% din toate întreprinderile la nivelul UE și asigură circa 66% din locurile de muncă din sectorul privat. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat derulează Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii Start–up Nation România, care asigură finanțarea, în perioada 2017-2020, unui număr maxim anual de 10.000 beneficiari.

TURISMUL

România a ratificat protocolul privind turismul durabil la convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților. Un obiectiv asumat în cadrul Convenției Carpatice, și realizat la Brașov, este Centrul România – Platforma pentru Turism Durabil. Se află în implementare Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007-2026, care are în vedere: utilizarea optimă a resurselor de mediu, care constituie un element cheie în dezvoltarea turismului, menținând procesele ecologice esențiale și contribuind la conservarea patrimoniului natural și a biodiversității; respectarea autenticității socio-culturale a comunităților gazdă, conservarea patrimoniului construit, a vieții culturale și a valorilor tradiționale contribuind la înțelegerea interculturală și toleranță; asigurarea operațiunilor economice viabile, pe termen lung, care să ofere beneficii socio-economice pentru toate părțile interesate, fiind distribuite corect, inclusiv locuri de muncă stabile și oportunități de a câștiga venituri și servicii sociale pentru comunități contribuind la reducerea sărăciei. De asemenea, este elaborată Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România și au fost aprobate criteriile pentru desemnarea destinațiilor ecoturistice, până în prezent fiind declarate destinații ecoturistice: zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului – Maramureș, zona Țara Hațegului-Retezat și zona Ținutul Zimbrului.

CONCERTARE SOCIALĂ

Munca decentă este strâns legată de dialog între angajator și angajat. Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale au rolul de a facilita acest dialog care, prin actul asocierii bazat pe premisa că „nimeni nu este lăsat în urmă”, permite crearea cadrului necesar pentru îmbunătățirea locurilor de muncă. O altă formă de dialog este între stat și mediul privat. Un prim pas în normalizarea relației mediu de afaceri – autorități de control, bazată pe încredere, informare – educare, conformare colaborativă și emancipare a actului de control, a fost realizată prin adoptarea Legii prevenirii la data de 29 noiembrie 2017. Prin această lege s-a prevăzut crearea unui portal dedicat informării publicului, iar autoritățile cu atribuții de control, constatare și sancționare a contravențiilor au și ele obligația să elaboreze și să difuzeze materiale documentare și ghiduri care cuprind drepturile și obligațiile părților implicate.
Prin Strategia națională pentru dezvoltare durabilă, România își propune până în 2030 următoarele obiective:
• Păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de media UE pentru a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație cu țările europene avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile și îmbunătățirea constantă a nivelului de trai al populației.
• Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin activitățile productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul prin start-up, creativitatea și inovația și care încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare;
• Atingerea unor niveluri mai ridicate ale productivității prin diversificare, modernizarea tehnologică și inovație, inclusiv prin accent pe sectoarele cu valoare adăugată sporită și utilizarea intensivă a forței de muncă;
• Realizarea unui turism competitiv pe termen lung, dezvoltarea agroturismului, ecoturismului, turismului rural, balnear și cultural și îmbunătățirea imaginii României ca destinație turistică;
• Consolidarea capacității instituțiilor financiare interne pentru a încuraja și a extinde accesul la servicii bancare, de asigurări și servicii financiare pentru toți.