Pandemia de coronavirus a schimbat fundamental reperele lumii în care trăim. Omenirea a intrat într-o nouă dimensiune pe care nu a mai experimentat-o. Noi considerăm că soluția pentru actuala criză, pentru reconstrucția care urmează, dar și pentru prevenirea unor situații similare în viitor, rezidă în principiile dezvoltării durabile statuate de Agenda 2030. Reziliența, solidaritatea, nevoia de a nu lăsa pe nimeni în urmă sunt mai actuale ca niciodată. Acțiunile Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din ultimii ani au avut rolul de a cultiva acest spirit.
Este aproape unanim acceptat la nivelul experților care activează în domeniul dezvoltării durabile faptul că în mod inevitabil pandemia va avea impact semnificativ asupra implementării Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă. Într-un raport publicat de Comitetul Economic și Social al ONU se face vorbire despre trei posibile scenarii: accelerarea tranziției către dezvoltare durabilă; păstrare ritmului dinaintea pandemiei sau înrăutățirea situație. Dincolo de detaliile tehnice, dezideratul care ar trebui să ne ghideze acțiunile din perioada următoare este transformarea crizei într-o oportunitate pentru o reconstrucție socio-economică solidă și durabilă.
În viziunea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, consecințele pandemiei trag un puternic semnal de alarmă pentru întreaga societate. În primul rând, instituțiile statului ar trebui să formuleze propuneri de politici și să ia acele decizii care pe lângă diminuarea efectelor să asigure și o dezvoltare sustenabilă pe termen mediu și lung. Suntem datori să avem curajul să proiectăm o societate după reconstrucție în care calitatea vieții să fie la un nivel chiar mai ridicat decât înainte de izbucnirea pandemiei. Pe lângă acțiunea autorităților publice, va fi însă nevoie și de implicarea mediului privat, a experților din societatea civilă, mediul academic, institute de cercetare, ONG-uri. Toate aceste eforturi nu vor avea impactul dorit, dacă nu reușim să formăm o masă critică de cetățeni care cred în principiile dezvoltării durabile și care le pun în practică în viața lor de zi cu zi.
România are nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de dezvoltare pentru a face față provocărilor secolului XXI. Trăim o perioadă marcată de procesul de globalizare, de accentuare a inegalităților și de agravarea problemelor de mediu. Dezvoltarea durabilă este soluția. România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015.
Asumarea celor 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă a fost transpusă cu promptitudine la nivel național. Parlamentul României a fost primul din Uniunea Interparlamentară care a adoptat o declarație de susținere puternică a Agendei 2030. De remarcat este faptul că declarația a fost votată în unanimitate de către parlamentari. Pentru punerea în operă a prevederilor europene și a celor din documentele ONU în materie de dezvoltare sustenabilă a fost înființat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, prin Hotărârea Guvernului nr. 313/2017. Departamentul funcționează în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului.
Una dintre cele mai importante atribuții ale Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a fost revizuirea Strategiei pentru dezvoltare durabilă – un document din 2008 care trebuie reactualizat și pus în acord cu Agenda 2030 și Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă. Procesul de revizuire a durat 1 an și a inclus o amplă consultare publică în care au fost implicate aproape toate segmentele sociale: mediul privat; mediul academic; cercetarea; mediul universitar; sindicatele; organizațiile nonguvernamentale; reprezentanți ai autorităților publice locale și centrale. La sfârșitul anului 2018 era lansată Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.
Prin această strategie, România își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și implementarea setului de 17 ODD. Strategia are o abordare holistică și susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social și de mediu. Strategia este orientată către cetățean și se centrează pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat.
Viziunea de ansamblu este aceea că dezvoltarea durabilă prezintă un cadru de gândire care, odată însușit de către cetățean, va ajuta la crearea unei societăți mai echitabile, definită prin echilibru și solidaritate și care să poată face față schimbărilor aduse de probleme actuale globale, regionale și naționale, inclusiv scăderea demografică. Grija statului față de cetățean și respectul cetățeanului față de instituții, față de aproapele său, de valorile morale și diversitatea culturală și etnică vor duce la o societate durabilă.
Pe plan economic este nevoie de garantarea unei creșteri economice pe termen lung de care să beneficieze cetățenii României. Deși economia unei țări adeseori se măsoară prin cifre, care nu iau în considerare potențialul cetățeanului, transformarea economiei într-una durabilă și competitivă necesită un nou mod de acțiune care să se centreze pe inovație, optimism și reziliența cetățenilor. O asemenea abordare va crea o cultură a antreprenoriatului în care cetățeanul se poate realiza material și aspirațional.
Sub aspect social este nevoie de o societate coezivă, care să beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, dintre mediul urban și rural, care să conducă la promovarea unei societăți deschise, în care cetățenii se pot simți apreciați și sprijiniți. E nevoie de cultivarea rezilienței populației, în așa fel încât cetățeanul, într-un cadru instituțional echitabil, să își poată realiza visurile acasă. În același timp, statul trebuie să ajute la sporirea potențialului cetățeanului prin abordarea problemelor legate de sănătate, de educație și de limitele pieței libere, probleme la care se poate răspunde prin politici publice, rezultatul fiind un nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii. Sporirea capitalului social – crearea unui simț civic definit prin încredere între cetățeni – va conduce la deblocarea potențialului cetățenilor români pentru a se realiza prin forțe proprii, asigurând totodată și dezvoltarea durabilă a comunităților lor.
Conștientizarea importanței mediului a crescut semnificativ în ultimii ani, atât în ceea ce privește mediul natural, cât și la cel antropic. Protejarea naturii este responsabilitatea tuturor datorită impactului biunivoc om-mediu, dar și o oportunitate a cetățenilor de a se uni într-un scop nobil, prin conștientizarea acestei responsabilități. Realizarea unui mediu antropic durabil poate fi atins prin cultivarea unui sentiment de apartenență și de comunitate, care să elimine simțul singurătății cetățeanului, factor de risc în realizarea potențialului personal și, în ultimă instanță, a funcționării comunitare.
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 este împărțită pe trei capitole după cum urmează:
Capitolul I – conține o (scurtă) introducere a dezvoltării durabile; contextul internațional; contextul european; perspectiva României;
Capitolul II – conține cele
17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă adaptate la specificul național;
Capitolul III – cuprinde informații despre implementarea și monitorizarea Strategiei. De asemenea, este descris și cadrul instituțional necesar (Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă; nucleele pentru dezvoltare durabilă);
În continuare vom prezenta pe scurt abordarea strategiei pentru cele mai relevante Obiective pentru Dezvoltare Durabilă în perspectiva Modelului Economic Românesc 2040.
ODD 1 Fără sărăcie: eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context
Strategia își propune reducerea numărului cetățenilor care trăiesc în sărăcie severă și relativă în toate dimensiunile acesteia, potrivit definițiilor naționale. Strategia are în vedere reducerea numărului de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie, stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă, dezvoltarea sistemului de protecție și asistență socială.
Conform datelor INS din 2016, procentul de persoane care suferă de deprivare materială severă era de 23,8%. Mai mult, rata sărăciei relative este evaluată de INS la 24,6-25,3% în perioada 2007-2016, peste media europeană de 16,6-17,3%.
Țintele stabilite pentru 2030 sunt: eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii; reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie relativă; consolidarea sistemului național unitara serviciilor de intervenție de urgență, reabilitare ulterioară și compensare a pierderilor în caz de calamități naturale, accidente industriale sau evenimente climatice extreme.
Criza sanitară cauzată de coronavirus va produce, după cum preconizează majoritatea experților, o amplă criză economică. Pentru prima oară în ultimele trei decenii gradul de sărăcie la nivel global ar putea crește, iar peste jumătate de miliard de cetățeni vor trece sub pragul sărăciei, după cum arată o analiză recent publicată de experții de la Universitatea Națiunilor Unite – Institutul pentru Dezvoltarea Cercetării Economice.
În aceste condiții implementarea ODD 1 până în 2030 va deveni o misiune mult mai grea, atât la nivel mondial cât și în România. Pentru a contracara o parte dintre aceste efecte negative este necesară o abordare durabilă, cu politici publice care să aibă în vedere impactul asupra categoriilor vulnerabile. În anii următori, pe lângă sectorul public, vor trebui să acționeze complementar atât sectorul privat, cât și cel nonprofit. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă coordonează în acest moment elaborarea planului de acțiune pentru implementarea strategiei care va ține cont de noile realități socio-economice.
ODD 2 Foamete „zero”: Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi sustenabile
Strategia vizează dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil și competitiv pentru îmbunătățirea calității vieții și asigurării unor condiții de viață în mediul rural apropiate de cele din mediul urban, promovarea producției autohtone și ecologice și valorificarea produselor tradiționale și montane cu valoare adăugată.
Agricultura ocupă un loc important în economia României și are perspective considerabile de dezvoltare în context european. Agricultura românească se confruntă cu o problemă majoră privind productivitatea scăzută a muncii și implicit randament relativ mic al producției agricole. În perioada 1995-2016, contribuția agriculturii la formarea PIB-ului național a înregistrat o scădere majoră, de la 14,7% în 1995 la 4,7% în 2016, în condițiile în care ponderea forței de muncă ocupată în agricultură a rămas aproximativ la aceeași valoare.
Pentru 2030, strategia își propune printre altele:
- finalizarea cadastrului agricol;
- dublarea ponderii agriculturii în PIB-ul României față de anul 2018;
- creșterea gradului de valorificare a producției agricole autohtone; creșterea ponderii agriculturii ecologice în totalul producției agricole.
Pandemia de coronavirus a readus în atenție rolul vital pe care agricultura și industria alimentară îl au în buna funcționare a unei societăți. În momentele de creștere economică se văd mai puțin eforturile care stau în spatele asigurării alimentelor. Lecția pe care ar trebui să o învățăm este că avem nevoie de un sector agricol competitiv care să ofere posibilitate cetățenilor să se aprovizioneze din producția autohtonă.
ODD 3 Sănătate și bunăstare: asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă
Sănătatea publică a devenit indiscutabil principala preocupare a societății în care trăim. Este foarte important ca atunci când vom învinge definitiv noul tip de coronavirus să nu uităm efectele dezastruoase pe care le-a avut. Statele trebuie să fie mult mai pregătite pentru a face față unor astfel de fenomene. Prin urmare este esențială consolidarea sistemelor de sănătate, susținerea cercetării medicale și întărirea capacității de prevenție și de răspuns la pandemii sau alte probleme ample de sănătate publică. O parte dintre instrumentele necesare acestor demersuri stau în consolidarea organizațiilor internaționale.
Economia s-a oprit pentru o perioadă și efectele sunt negative, dar fără măsurile de izolare este greu de imaginat de câte ori ar fi crescut numărul îmbolnăvirilor și cât de mare ar fi devenit amplitudinea crizei. Această perioadă poate impulsiona o rearanjare a priorităților societății și punerea sănătății cetățeniilor în centrul preocupărilor. Criza generată de coronavirus ne-a arătat că sănătatea este motorul vital al societății în care trăim.
Îmbunătățirea serviciilor și accesului la asistența medicală de calitate este esențială pentru funcționarea unei societăți durabile centrate pe pacient și prevenție. Trebuie asigurat un cadru adecvat pentru promovarea unui mod de viață sănătos și proactiv, prevenția și educația medicală.
ODD 4 Educație de calitate: garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți
Accesul și participarea la educație de calitate sunt esențiale pentru funcționarea adecvată a unei societăți durabile. Educația nu este doar un proces premergător intrării pe piața forței de muncă. Educația trebuie tratată ca un proces care pregătește generațiile tinere pentru provocările viitorului și se derulează pe tot parcursul vieții, încurajând inovația, meritocrația, gândirea critică constructivă, curiozitatea, conduita și emanciparea.
Performanțele învățământului românesc se situează pe o poziție inferioară în raport cu media UE. Ilustrative în acest sens sunt rezultatele de la testele internaționale cum ar fi testul PISA. De asemenea, România se confruntă cu o rată de părăsire timpurie a școlii peste media europeană.
Strategia pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 stabilește printre țintele pentru 2030:
- învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu;
- organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și dotate;
- creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor;
- modernizarea sistemului de învățământ prin adaptarea metodologiilor de predare-învățare la folosirea tehnologiilor informaționale și creșterea calității actului educațional.
Închiderea școlilor în perioada pandemiei a scos la lumină una dintre cele mai semnificative probleme ale învățământului românesc, inechitatea. Lecțiile online au reprezentat o soluție doar pentru elevii care au avut acces la tehnologie. Cu toate că cel mai probabil nu putem vorbi despre un sistem de învățământ care să se deruleze în exclusivitate online, prezența fizică a copiilor și profesorilor în școli având un rol semnificativ în procesul de învățare, această perioadă ne-a arătat că reprezintă o prioritate creșterea accesului la instrumentele digitale educaționale.
ODD 7 Energie curată și la prețuri accesibile:
asigurarea accesului tuturor la energie
la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern
Pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic românesc trebuie să devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat și mai flexibil din punct de vedere tehnologic și mai puțin poluant.
Sectorul energetic deține o pondere importantă, de interes strategic în ansamblul economiei, cu o piață de circa
30 miliarde de euro și 80.000 de angajați în 2017. Prioritățile actuale în sectorul energetic vizează corectarea unor disfuncționalități și rămâneri în urmă față de media UE. Pe plan intern, reprezintă o prioritate și finalizarea Planului Național Integrat Energie-Schimbări Climatice care să conducă la creștere eficienței energetice.
Printre țintele pentru 2030 se numără: asigurarea securității cibernetice a platformelor de monitorizare a rețelelor de producție, transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale; decuplarea creșterii economice de procesul de epuizare a resurselor; creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă și a combustibililor cu conținut scăzut de carbon în sectorul transporturilor
Este extrem de important ca prioritățile Comisiei Europene privind decarbonizarea să rămână de actualitate chiar și în contextul pandemiei. O parte dintre statele membre ale UE, printre care și România, s-au exprimat în favoarea folosirii Pactului Ecologic European ca principal motor pentru reconstrucția economică. Instrumentele financiare europene trebuie folosite cu maximă eficiență pentru că au un potențial uriaș de a transforma sectorul energetic din România într-unul mai prietenos cu mediul înconjurător și să producă în același timp efecte pozitive la nivel social.
ODD 8 Muncă decentă și creștere economică: promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți
Dezvoltarea durabilă încurajează delimitarea creșterii economice de impactul negativ asupra mediului și asupra societății. Obiectivul urmărește creșterea economică durabilă și promovează munca și un trai decent pentru toți, indiferent de gen, locație geografi că și descendență. Devine vitală implementarea principiului „nimeni nu rămâne în urmă”.
Strategia urmărește susținerea creșterii economice pe cap de locuitor și susținerea sectoarelor productive și diversificarea produselor cu valoare adăugată, crearea locurilor de muncă decente. De asemenea, se dorește încurajarea antreprenoriatului și a întreprinderilor mici și mijlocii.
Provocările naționale pentru 2030 sunt reprezentat de menținerea ritmului creșterii economice astfel încât să fie redus decalajul față de celelalte state ale UE; atingerea unor niveluri mai ridicate ale productivității prin diversificare, modernizarea tehnologică și inovație; consolidarea capacității instituțiilor financiare interne pentru a încuraja și a extinde accesul la servicii bancare.
Dacă în ultimii ani în România exista un deficit de forță de muncă, criza economică generată de pandemie poate conduce la creșterea șomajului. Piața muncii va fi cel mai probabil afectată puternic, însă efectele negative pot fi combătute prin investiții în pregătirea forței de muncă și reconversia profesională.
ODD 9 Industrie, inovație și infrastructură: construirea unor infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației
Evoluția societății a impus un mod de viață accelerat, în care pot fi competitive doar acele țări care încurajează inovația, pe lângă o infrastructură rezilientă și o industrie durabilă. În acest moment aproape 90% din rețeaua de drumuri este la standardul de o singură bandă pe sens. Doar 37% dintre liniile ferate erau electrificate, iar viteza de rulare la transportul de călători este la jumătate față de țări precum Marea Britanie și Germania. Transportul naval ocupă locul al treilea în UE, din punctul de vedere al ponderii mărfurilor transportate pe căi navigabile interioare.
Modernizare și dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile este prin urmare esențială pentru sprijini dezvoltarea economică. De asemenea, în perspectiva anului 2030 este necesară reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice. Nu în ultimul rând, Strategia propune stimularea cu precădere a economiei digitale, întărirea cercetării științifice, cât și încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare.
ODD 12 Consum și producție durabile
Decuplarea creșterii economice de efectele negative asupra mediului necesită un nou model de consum și producție durabil. Dezvoltarea durabilă propune soluția unei producții mai eficiente, a unui management durabil al deșeurilor și activități în concordanță cu principiile protecției mediului.
Tranziția către economia circulară este o oportunitate de a transforma economia de acum într-una mai durabilă, contribuind la îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030. În economia circulară valoarea produselor, a materialelor și a resurselor trebuie menținută cât mai mult timp posibil, iar generarea de deșeuri redusă la minimum.
Trecerea la economia circulara implică o coordonare a politicilor economice cu cele referitoare la creșterea locurilor de muncă în sectoarele economiei circulare, creșterea investițiilor în sectoare specifice, a dezvoltării politicilor sociale și a inovării în economie, combaterea schimbărilor climatice și a efectelor acestora.
Prin urmare, unele dintre țintele pentru 2030 vizează:
- reciclarea în proporție de 60% până în 2030 a deșeurilor municipale;
- reciclarea în proporție de 70% până în 2030 a deșeurilor de ambalaje;
- colectarea separată a deșeurilor menajere periculoase până în 2022, a deșeurilor biologice până în 2023 și materialele textile până în 2025.
Implementare și monitorizare
Activitatea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă s-a concentrat după adoptarea strategiei în transpunerea cadrului instituțional. Au fost create astfel la nivelul ministerelor nucleele de dezvoltare durabilă. De asemenea, au fost înființate Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, în care sunt reprezentate toate ministerele și care este prezidat de premier, cât și Consiliul Consultativ pentru dezvoltare durabilă unde sunt reuniți 34 de personalități care au demonstrat performanță în domeniul lor de activitate.
Atribuțiile Comitetului Inderdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă sunt de natură să asigure coerență în procesul de elaborare și promovare a actelor normative care vizează dezvoltarea durabilă. Instituția poate propune instrumente care să îmbunătățească cadrul legislativ și instituțional cu scopul implementării corespunzătoare a angajamentelor României în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă. Secretariatul Permanent al Comitetului este asigurat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care elaborează și un raport anual privind stadiul implementării strategiei – raportul va fi prezentat în Parlament. Comitetul Inderdepartamental se întâlnește de două ori pe an sau în sesiune extraordinară de câte ori este nevoie, reunește miniștrii și este prezidat de premier.
În iunie 2019 a avut loc prima reuniune a Comitetului Inderdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă la care principala temă abordată a fost planul de acțiune pentru implementarea strategiei.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă desfășoară un proiect cu finanțare europeană prin care se va realiza planul de acțiune pentru implementarea strategiei. Întrucât se dorește ca documentul să fie unul cât mai pragmatic au avut fost demarate deja discuții cu toate ministerele astfel încât să fie evaluată situația actuală. Un rol important în definitivarea planului îl va avea Consiliul Consultativ. În 2020 a fost adoptată hotărârea de guvern pentru înființarea acestui organism care va avea rolul de a propune inițierea și elaborarea documentelor programatice și metodologiilor pentru implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. De asemenea, cele 34 de personalități care vor constitui Consiliul Consultativ vor oferi suport științific și tehnic Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Unul dintre elementele esențiale în ceea ce privește monitorizarea strategiei este lista indicatorilor naționali. Aceasta urmează să fie finalizată de către Institutul Național de Statistică, sprijinit în aceste demers de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.
O altă componentă importantă a implementării este implicarea societății civile. În acest sens, departamentul sprijină înființarea unei coaliții pentru dezvoltare durabilă a societății civile. Mai mult, pentru a facilita o bună colaborare cu mediul privat se lucrează la un Cod român al sustenabilității, care, după model german, să încurajeze acțiunile de responsabilitate socială ale companiilor. Toate aceste eforturi nu vor avea impactul dorit, dacă nu reușim să formăm o masă critică de cetățeni care cred în principiile dezvoltării durabile și care le pun în practică în viața lor de zi cu zi.
