Eurovision 2022 și-a ales câștigătorul la Torino, în Italia, iar anul acesta a fost Ucraina. Nicio surpriză aici, melodia „Stefania” a orchestrei Kalush fiind favorită. O adevărată surpriză a fost, de fapt, melodia românească „Llamame” a celor de la WRS. Acesta a fost cotată în afara finalei, pe locul 31 și nu numai că a reușit să se califice, dar a încheiat pe locul 18 la general. Aceeași poveste și cu Moldova, unde piesa celor de la Zdob și Zdub cu frații Advahov a fost cotată în jurul locului 30, dar a terminat pe locul 7. Moldovenii au primit al doilea cel mai mare vot popular după Ucraina. În ciuda controverselor legate de vot, concursul Eurovision este un show foarte popular, având aproximativ 200 de milioane de telespectatori în întreaga lume.

Deoarece sistemul de vot este dual, juriu profesionist și vot popular, întrebarea este cum câștigi Eurovisionul? Un cântec bun, emoția populară? Cu siguranță. Oare mai sunt și alți factori care pot ajuta? Un studiu încearcă să vadă dacă victoria la Eurovision este legată de mărimea populației țărilor câștigătoare. Luxemburg, cu o populație mai mică de 50.000 de locuitori, a câștigat de 5 ori. Avem câștigători din țări cu o populație mai mică de 2 milioane de locuitori, precum Estonia și Letonia. În ultimii 5 ani, am avut câștigători din Portugalia, o țară cu o populație de 10 milioane de locuitori, Israel – 9 milioane, Olanda – 17 milioane, Italia – 60 de milioane și anul acesta Ucraina – 44 de milioane. Cea mai mare țară după populație, Rusia, cu peste 144 de milioane de locuitori, a câștigat concursul doar o singură dată, în 2008. Dar Irlanda, cu 5 milioane de locuitori, l-a câștigat de 7 ori. Prin urmare, concluzia este că mărimea populației nu contează. 

Dar din punct de vedere economic? Țările care au câștigat două sau mai multe titluri la Eurovision au un PIB mediu pe cap de locuitor semnificativ mai mare decât acele națiuni care au obținut o singură victorie. Irlanda, cu 7 victorii, are un PIB pe cap de locuitor de peste 83.000 de dolari. Suedia, care a câștigat de 6 ori, are peste 51.000 de dolari. Luxemburg, care a câștigat de 5 ori, are peste 115.000 de dolari. Ucraina este o excepție, câștigând de trei ori și având cel mai mic PIB pe cap de locuitor, de aproximativ 3.700 de dolari. În ultimele cinci ediții, toți ceilalți câștigători au avut un PIB pe cap de locuitor de peste 19.000 de dolari. Așadar, statistic, dacă România vrea să câștige Eurovision, va trebui să își crească semnificativ PIB-ul pe cap de locuitor care acum este în jur de 13.000 de dolari. Dar, uneori, nici măcar acest lucru nu va ajuta dacă melodia țării respective nu este pe placul publicului. Anul acesta, cântecul Germaniei s-a clasat pe ultimul loc, deși PIB-ul pe cap de locuitor al țării este de peste 41.000 de dolari. 

Oare câștigarea Eurovision are un impact pentru economie? Un studiu realizat de Universitatea din Tennessee a descoperit corelații statistice semnificative. Efectul pe 3 ani al câștigării Eurovision este asociat cu o creștere a exporturilor cu 16,6 miliarde de dolari. Acest lucru este în concordanță cu un alt studiu care a arătat un efect similar ca urmare a câștigării Cupei Mondiale la fotbal. În ceea ce privește importurile, efectul pe 3 ani al câștigării Eurovision este legat de o scădere de 4,138% a importurilor ca procent din PIB. Alte constatări arată că ar putea scădea ieșirile de investiții străine directe și ar putea crește turismul. Din punct de vedere statistic, câștigarea Eurovision s-ar putea dovedi a fi o modalitate posibilă, dar puțin probabilă, de a corecta deficitul balanței comerciale, care în România se situează la aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Cu toate acestea, organizarea concursului Eurovision nu este ieftină. Costurile pentru cel mai recent concurs de la Torino s-au situat la peste 16 milioane de euro, iar pentru cel de la Rotterdam din 2021 au fost de 19 milioane de euro. Cel mai mare cost din ultimii zece ani a fost în Azerbaidjan în 2012, respectiv 60 de milioane de euro, urmat de Danemarca cu 44,8 milioane de euro și Ucraina în 2017 cu 37 de milioane de euro. Dar bugetele pot fi mai mici, cu un minim de 14 milioane cheltuite de Suedia în 2014, ceea ce face câștigarea Eurovisionului să fie mai accesibilă financiar, dacă cineva era îngrijorat de cât va costa organizarea concursului.

 În istoria Eurovision, România s-a clasat de două ori pe locul trei, în 2005 cu Luminita Anghel și Sistem cu piesa „Let me try” și în 2010 cu Paula Seling și Ovi care au cântat „Playing with Fire” și o dată pe locul patru în 2006 cu Mihai Trăistariu și piesa „Tornero”. Așadar, să lucrăm la cântece, dar și la creșterea PIB-ului pentru a ne pregăti pentru ediția din 2023. 

DISTRIBUIȚI
Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.