Cele mai recente rapoarte economice din Europa arată o creștere economică de numai 0,2% față de trimestrul precedent, cu o inflație atingând un nou record de 7,5%. Acest lucru a subminat valoarea monedei Euro și sporește situația dificilă în care se găsește Banca Centrală Europeană.

Creșterea economică a zonei euro în primul trimestru a fost mai slabă decât se prevedea, deoarece slăbiciunea economică arătată de Franța și Italia a anulat avansul dat de o anumită reziliență a Germaniei și Spaniei, în condițiile în care conflictul din Ucraina are impact semnificativ asupra economiilor europene.

În România, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus prognoza de creștere a PIB-ului de la 4,3% la 2,9% în 2022 și de la 5,1% la 4,4% în 2023. Creșterea estimată a consumului populației a fost de asemenea revizuită și este în scădere, respectiv la 3,1% de la 3,8% în februarie, cât era înainte de începerea conflictului militar din Ucraina. Motivele scăderii previziunilor sunt: încetinirea activității economice europene și mondiale, care conduce și la o încetinire a economiei românești, conflictul dintre Rusia și Ucraina, care a dus la o înrăutățire a indicatorilor comerciali în contextul unei dependențe ridicate de gazul rusesc și apariția unui nou val pandemic în China, care va accentua blocajele din lanțurile de aprovizionare și va afecta industria auto. Factorii pozitivi sunt legați de atenuarea pandemiei COVID-19 și de redresarea industriei transporturilor și a sectorului Horeca. 

Investitorii individuali sunt și ei mai degrabă pesimiști. Conform sondajului eToro Retail Investor Beat, 51% dintre investitorii români așteaptă în acest an o înrăutățire a condițiilor din economia locală. Este o creștere de 8% față de rezultatul de la finalul anului 2021. Doar 23% cred că situația se va îmbunătăți. 49% dintre investitorii români intervievați se așteaptă ca economia globală să se înrăutățească, de asemenea. 

Inflația din aprilie în UE a urcat la 7,5%, de la 7,4% anterior. Campioanele sunt statele baltice, Estonia cu 19%, Lituania 16,6% și Letonia 13,2% dar și Olanda cu 11,2%. Banca Centrală Europeană (BCE) va încerca să găsească o soluție echilibrată la viitoarea sa ședință din 9 iunie, susținând economia dar pregătind totodată și unele creșteri necesare ale ratelor dobânzilor, investitorii așteptându-se acum la trei majorări în acest an. 

Inflația a fost determinată de creșterea bruscă a prețurilor la energie și alimente, devenind din ce în ce mai răspândită și mai accentuată. Iar prețurile materiilor prime care o alimentează vor rămâne ridicate, avertizează cel mai recent raport al Băncii Mondiale. „Războiul din Ucraina a provocat un șoc major pe piețele de mărfuri, modificând modelele globale de comerț, producție și consum în moduri care vor menține prețurile la niveluri istorice ridicate până la sfârșitul anului 2024”. Se așteaptă ca prețurile la energie să crească cu peste 50% în 2022, înainte de a se relaxa în 2023 și 2024.Totodată, se estimează că prețurile produselor non-energetice, inclusiv cele din sectorul agricol și cele ale metalelor, vor crește cu aproape 20% în 2022 și se vor tempera, de asemenea, în anii următori. 

Potrivit raportului, deoarece creșterile de prețuri au fost generalizate la toți combustibilii, există mai puține opțiuni acum pentru a înlocui produsele energetice cele mai afectate. De asemenea, creșterea prețurilor la unele produse de bază determină creșterea prețurilor și la alte materii prime. Prețurile ridicate la gazele naturale au crescut prețurile la îngrășăminte, exercitând o presiune în creștere asupra prețurilor produselor agricole. Banca Mondială consideră că răspunsurile politice de până acum s-au axat mai mult pe reduceri de taxe și subvenții, care adesea pot exacerba deficitul de aprovizionare și presiunile asupra prețurilor, în loc să se concentreze pe măsuri pe termen lung pentru a reduce cererea și a încuraja sursele alternative de aprovizionare.

Conflictul ruso-ucrainean și sancțiunile asociate acestuia conduc, de asemenea, la adoptarea unor modele de comerț mai costisitoare care ar putea duce la o inflație de lungă durată. Este de așteptat să provoace o deviere majoră a rutelor din comerțului cu energie. De exemplu, unele țări caută acum să se aprovizioneze cu cărbune din locuri mai îndepărtate. În același timp, unii dintre mari importatori de cărbune ar putea intensifica importurile din Rusia, reducând în același timp cererea din partea altor mari exportatori. Această deviere va fi probabil mai costisitoare, notează raportul, deoarece implică distanțe mai mari, iar cărbunele este voluminos și scump de transportat. Devieri de transport și aprovizionare similare au loc și în cazul gazelor naturale și petrolului.

Economia SUA resimte, de asemenea, efectele prețurilor ridicate ale materiilor prime și ale problemelor din lanțul de aprovizionare, ultimele date indicând o scădere anualizată a PIB-ului de 1,4% în primul trimestru din 2022. Scăderile cheltuielilor guvernamentale, ale stocurilor și un dezechilibru record al balanței comerciale au avut impact asupra creșterii. Deși această scădere a declanșat unele îngrijorări legate de recesiune, raportul a arătat o creștere puternică a consumului cu 2,7% după inflație, cea mai mare creștere din ultimele trei trimestre. Analiștii consideră că această scădere abruptă a PIB-ului nu va împiedica probabil Fed să majoreze din nou dobânda în luna mai. 

În ciuda acestor previziuni, doar 19% dintre investitorii români care au răspuns la sondajul eToro Retail Investor Beat văd creșterea ratelor dobânzilor ca pe o amenințare pentru investițiile lor. Marea majoritate se tem că  inflația, conflictele internaționale și starea economiei globale le vor afecta negativ portofoliile de investiții în acest trimestru. 

DISTRIBUIȚI
Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.