Material de opinie de Corina Simion, Manager Taxe Directe, și Alexandra Preda, Consultant Taxe Directe, Deloitte România (foto)

În plină criză generată de pandemie, economiile lumii se
concentrează pe stimularea investițiilor în cercetare-dezvoltare care să ajute,
pe de o parte, la rezolvarea situației medicale (medicamente, vaccinuri,
aparatură performantă) și, pe de altă parte, la dezvoltarea economică din care
să se realimenteze bugetele epuizate de măsurile adoptate pentru a limita
efectele restricțiilor impuse în majoritatea domeniilor. România, însă,
reușește cu greu să popularizeze chiar și facilitățile existente în domeniu, astfel
încât să fie accesate de mai mulți contribuabili.

Multe țări europene tratează cu prioritate domeniul
cercetării-dezvoltării prin atragerea de fonduri europene. Spre exemplu, Franța
alocă cinci miliarde de euro, sumă cofinanțată din surse europene, pentru
stimularea activităților de cercetare-dezvoltare în domeniul medical, cum ar fi
dezvoltarea unui vaccin, medicamente sau echipamente medicale menite să
contracareze efectele virusului SARS-CoV-2. Aceste fonduri urmează să fie
acordate prin mai multe tipuri de scheme de finanțare, inclusiv sub forma unor
facilități fiscale.

De asemenea, Germania, care a implementat recent
facilități fiscale în domeniul cercetării-dezvoltării, a anunțat că majorează
pragul valoric anual al cheltuielilor eligibile de la două la patru milioane de
euro, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2020, ceea ce poate aduce un
beneficiu companiilor de până la un milion de euro anual.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI