Anul Centenar, moment aniversar și pentru CEC Bank: 10 ani de la rebranding

Date:

În luna mai am aniversat zece ani de când o instituție simbol pentru societatea românească, Casa de Economii și Consemnațiuni, a devenit CEC Bank. În 2008, demaram poate cel mai ambițios proiect din cariera mea profesională – un amplu proces de rebranding care a însemnat, pe lângă lansarea noului brand, și transformarea ghișeului CEC într-o unitate bancară modernă, oameni instruiți mai bine, sedii atrăgătoare și confortabile, un portofoliu nou de servicii și produse. Renașterea instituției nu s-a manifestat însă doar la nivel de imagine, ci și la nivelul rezultatelor financiare. Având ca prioritate strategică susținerea segmentului IMM, agriculturii și autorităților administrației publice locale, banca a continuat să înregistreze profit timp de 10 ani consecutiv. La finalul anului 2017, CEC Bank a înregistrat un profit brut de 222,7 mil. lei, cea mai bună performanță financiară din ultimul deceniu.
Drumul pe care l-am parcurs până acum nu a fost însă unul ușor. Imediat după căderea regimului comunist, odată cu spargerea monopolului de pe piața bancară, concurența dintre bănci devenea din ce în ce mai ascuțită. La acea vreme, CEC era o instituție deosebit de puternică, cu o cotă de piață de 33%, însă odată cu pătrunderea pe piața a băncilor străine, CEC a pierdut cota de piață, ajungând de la 32,90% la 4,03% în doar 17 ani. Băncile din anii ’90 – Banca Română de Comerț Exterior (BRCE), BCR, Banca Agricolă, Banca de Investiții și CEC – se aflau într-o competiție permanentă. În plan legislativ, situația era destul de confuză, neexistând norme clare în domeniul bancar. Odată cu decretul lege 54 din 1990, în România a devenit posibilă crearea de societăți comerciale cu răspundere limitată, așa numitele SRL-uri. În schimb, modul de înregistrare a operațiunilor pentru astfel de companii nu a fost clar definit din punct de vedere legislativ, motiv pentru care băncile au acționat așa cum au putut. Prin anii ’93-’94 au intrat pe piață băncile cu capital străin, îndeosebi turcesc și grecesc. În 1996, a luat naștere Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB). Un alt moment semnificativ a fost crearea sistemului electronic de plăți, în 2005, care a beneficiat, ca și FGDSB, de susținerea activă a Asociației Române a Băncilor. În 2001 s-a emis legea creditului ipotecar, care a permis extinderea creditării persoanelor fizice. Ceva mai târziu, efectele crizei financiare mondiale au impus o altă abordare a activității bancare. Cu toate acestea, surprinzător pentru mulți, sistemul bancar românesc nu s-a confruntat cu problemele pe care le-a avut, de exemplu, sistemul bancar olandez sau englez. Iar aici trebuie apreciat în primul rând rolul jucat de Banca Națională a României, care a reușit să ia măsuri din timp, astfel încât să nu se ajungă la falimente bancare.


În ceea ce ne privește, din fericire, propunerea lansată în 2007 de a transforma CEC într-o banca comercială universală a fost acceptată. Iar ceea ce a urmat a demonstrat că direcția aleasă a fost una corectă. În 2009, la un an de la rebranding, alături de alte lansări de produse și servicii, CEC Bank anunță participarea în cadrul programului guvernamental Prima Casă, oferind cea mai puțin riscantă si cea mai avantajoasă soluție de finanțare în lei pentru achiziția unei locuințe și încurajarea creditării la prețuri accesibile. În același an, banca anunță demararea emiterii de carduri cu microprocesor, realizând astfel alinierea cardurilor CEC Bank la standardele de securitate internaționale. În 2010 am inaugurat Biroul de Fonduri Europene, prin care Banca acordă îndrumare, promovează și vinde produsele de creditare pentru accesarea de fonduri europene celor care doresc să apeleze la fondurile europene și au nevoie de cofinanțare. Tot în 2010, banca anunță atingerea plafonului de 1 milion de carduri emise. În 2011, CEC Bank a încheiat o serie de convenții și a lansat noi produse bancare, destinate îndeosebi persoanelor juridice: Creditul APIA – Dezvoltare rurală, Credite pentru beneficiarii SAPS Campania 2011, START-2011 s.a. În cadrul South East Europe (SEE) Top 100, publicat de SeeNews, CEC Bank a ocupat locul 11 în clasamentul celor mai performante bănci din Europa de Sud-Est.
În 2012, în premieră pentru spațiul comunitar european, CEC Bank și MasterCard Europe au adus în România serviciul MoneySend, care permite utilizatorilor să trimită bani către orice persoană care deține un card MasterCard sau Maestro emis, în România sau într-o serie de țări europene, de instituții financiare certificate pentru acest serviciu. În același an, CEC Bank a fost inclusă în Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală, realizat de Deloitte în baza rezultatelor financiare. Raportat la diferitele industrii, studiul a arătat că CEC Bank se numără printre cele șase bănci românești prezente în clasamentul primelor 50 de bănci din Europa Centrală. Un an mai târziu, CEC Bank a făcut un nou pas în direcția digitalizării și simplificării relației cu clientul, lansând serviciul de Phone Banking – TeleCEC, serviciul Info SMS și tokenul sub formă de card bancar cu PIN și afișaj electronic. Tot în 2013, CEC Bank a fost inclus în clasamentul celor mai puternice 50 de branduri românești, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Unlock Market Research.
În 2014, CEC Bank a semnat un acord privind implementarea Programului Româno-Elvețian pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, precum și un acord de finanțare cu Fondul European de Investiții (FEI) în cadrul inițiativei JEREMIE. Tot atunci, banca a lansat noi produse de finanțare (Creditul SRL-D 2014, Microcreditele pentru agricultură ș.a.), a introdus facilitățile de factoring intern și, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înființarea instituției, a lansat Pachetul Operațional IMM „150 de ani”. Un an mai târziu, banca a lansat, printre altele, creditul „Prima Mașină” și a încheiat un acord pentru facilitarea accesului la finanțare al IMM-urilor în cadrul Programului Româno-Elvețian. În 2016 am lansat serviciul de Mobile Banking, iar în 2017 am continuat să venim în sprijinul segmentului PJ, cu produse precum Plafonul pentru mobilizarea creanțelor de export, Pachetul Start-Up IMM sau contul pentru gestiunea TVA. Totodată, banca a demarat emiterea de carduri Visa contactless. În același an, CEC Bank a ocupat locul 13 în clasamentul celor mai valoroase 50 de branduri românești.
În prezent, CEC Bank se regăsește în grupul băncilor de elită din România, fiind o bancă comercială universală, modernă și competitivă. Cota de piață în funcție de volumul activelor este de 7,42% la finalul anului 2017, față de 7,16% la finalul anului 2016, Banca menținându-și astfel poziția în top 7 bănci din sistemul bancar românesc. Pentru perioada următoare, ne-am propus să continuăm evoluția ascendentă, în special în zona creditării, cu impact vizibil asupra creșterii eficienței. De asemenea, o preocupare majoră a CEC Bank în acest moment o reprezintă adaptarea întregii activități la cerințele tehnice și organizatorice legate de competiția pe linia digitalizării.
Tot în acest an, vom avea noi prilejuri de sărbătoare: în luna iunie, aniversarea a 118 ani de la inaugurarea Palatului ca sediu Central al Băncii, iar în luna noiembrie, aniversarea a 154 ani de existență a Băncii. Ca instituție de economii și consemnațiuni, am reușit să scriem veritabile pagini de istorie bancară și sunt sigur că vom continua să scriem istorie și ca bancă universală, modernă și competitivă. Este în puterea noastră să demonstrăm că se poate.

Radu Grațian Ghețea
Radu Grațian Ghețea
Radu Grațian Ghețea este președinte și director general al CEC Bank, președinte de onoare Asociația Română a Băncilor

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Cometex inaugurează cel de-al 11-lea parc comercial din rețeaua sa în orașul  Hunedoara 

Cometex, companie dezvoltatoare de parcuri comerciale deschide pe 28...

Prelungirea plafonării primelor RCA nu este un „medicament minune”

Industria de asigurări a luat nota cu profunda...

Digitalizarea raportărilor fiscale – etapele anului 2024. Ce schimbări apar la e-Factura?

de Victoria Dobre, Senior Manager și Ștefan Machidon,...

Costul proprietății – mai scump din 2025 pentru toți. De ce și cum?

de Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și...