O privire asupra sectorului financiar-bancar în vremea pandemiei și ceva încercări de scrutare a perspectivei a oferit reuniunea online FinConf Romania,organizată de BusinessMark, cu suportul Asociației Române a Băncilor. Exponenți ai managementului unora dintre cele mai importante bănci și instituții financiare de pe piața românească au analizat rolul sistemului bancar în susținerea economiei și a mediului de afaceri în contextual actual, perspectivele creditării, evoluția interacțiunii clienților cu băncile pe termen scurt și pe termen mediu. Au fost abordate aspecte legislative și de inovație în sectorul financiar, cu trimitere către importanța digitalizării.

Sistemul bancar românesc, punct de sprijin
pentru populaţie și soluţie față de problemele crizei

Pentru o digitalizare profundă la nivelul societăţii, s-a pronunțat Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor, preşedintele executiv al Alpha Bank, director general al Rețelei Internaționale Alpha Bank, apreciind că robotizarea și automatizarea trebuie adoptate rapid de bănci. Observația sa de ansamblu este că „sistemul bancar românesc a intrat în această pandemie cu o serie de puncte tari. Indicatorii de solvabilitate, de lichiditate, în general cam toate raţiile prin care un sistem bancar este monitorizat şi măsurat au fost fost peste media sistemelor bancare europene, peste media unor sisteme bancare care sunt poate mai bine dezvoltate”. Ca punct slab, poate fi identificată „intermedierea financiară, unde sistemul bancar românesc nu are acelaşi nivel ca al mediei europene”, cu observația că „avem cel mai scăzut nivel de intermediere financiară”, însă chiar cu „acest punct mai slab, sistemul bancar românesc este şi în actuala situaţie nu numai un punct de sprijin pentru populaţie, dar este în acelaşi timp soluţie pentru problemele crizei generate de pandemia de Covid-19”.

Sergiu Oprescu

Explicând caracterizarea sistemului bancar drept soluție, Sergiu Oprescu accentuează: „Pe de o parte, noi suntem cu toţii în momentul de faţă într-un scenariu de revenire de tip V, dacă din punctul de vedere al analizei ne uităm la o situaţie anuală, şi nu la o situaţie trimestrială. Că suntem într-un scenariu de revenire economică de tip V înseamnă că ne aşteptăm la o scădere economică în cursul anului 2020 şi la o creştere economică în 2021. În acest scenariu de tip V, sistemul bancar funcţionează în prima jumătate a anului 2020 ca un absorbant de şoc, ca un amortizor al şocului generat de pandemie pentru economia românească, în timp ce pe a doua pantă a V-ului, pe panta ascendentă, sistemul bancar ar trebui să funcţioneze ca un accelerator de creştere economică prin injecţiile de lichiditate, de creditare, pe care poate să le facă atât în segmentul persoanelor fizice, cât şi în segmentul persoanelor juridice. Băncile vor juca un rol foarte important în intermediere”. Afirmând asta, Sergiu Oprescu adaugă imediat drept condiție: „Avem nevoie de o predictibilitate a cadrului de reglementare. Ar trebui să avem toate gradele de libertate pentru a administra cu succes creșterea de neperformante”.

Am avut luni de creștere a creditării superioară celei de anul trecut

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociației Române a Băncilor, consideră că „industria bancară a acționat extrem de curajos. Am avut luni de creștere a creditării superioară celei de anul trecut. Am accelerat când pe contrasens veneau extrem de multe pericole”. Referirea sa vizează cadrul legislativ: „În acest an, au fost zece proiecte dezbătute la Curtea Constituțională. Alte inițiative au venit din Parament. Moratoriile au fost supuse unei tevaturi legislative de schimbare de la o zi la alta. Timp de cinci ani, a fost un asalt legislativ negativ la adresa industriei bancare și financiare, cu peste 50 de inițiative legislative”.

Vor apărea credite oferite în mediul digital

Două fenomene au devenit remarcabile în zona bancară în condițiile pandemiei, remarcă Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România: „Unul este o creștere a maturității la nivelul clienților, manifestată printr-o creștere accentuată a economisirii, ceea ce este un lucru bun, odată cu continuarea creditării în ritm mai încet. Aceasta arată un răspuns responsabil al clienților. Un al doilea fenomen observat este schimbarea comportamentului clienților. Clienții vor servicii flexibile, funcționale 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. Plățile instant sunt viitorul. În Europa vor exista noi standarde, noi instrumente bancare. Vor fi credite oferite în mediul digital. Creșterea creditării va fi legată de evoluția macroeconomică. Ne așteptăm la o revigorare a activității economice și la o revigorare a creditării”.

„Unele sectoare vor recupera și vor reveni la un mod normal de funcționare”, prevede François Bloch CEO, BRD – Groupe Société Générale, atrăgând atenția în același timp că „situația sanitară va continua să fie problematică până la mijlocul anului viitor, iar criza va fi dificilă pentru un număr de actori economici și băncile vor trebui să susțină creditele pentru o parte dintre ei în caz de insolvență”. Totodată, semnalează că băncile au fost constrânse să nu distribuie dividende ca să-și păstreze rezerve de capital, în timp ce „companiilor non-bancare nu li s-au pus aceleași constrângeri și continuă să plătească dividende. Așa ceva duce recuperarea economică în situație de risc, pentru că este nevoie de capital ca să poți trece prin criză și pentru a beneficia de oportunități, pentru a accesa credit de la bănci”.

Vom avea o creștere importantă a creditelor nepeformante

„Înainte de a apărea moratoriul public, băncile au aplicat moratoriul privat”, reamintește Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului de Administrație al Libra Internet Bank, preşedintele de onoare al Asociației Române a Băncilor și face o comparației: „Dacă la criza trecută, sistemul bancar a avut o atitudine pasivă (și oricum nu putea face prea multe), de această data, sistemul bancar a avut o atitudine foarte promptă, active”. Ca perspectivă, crede că anul viitor „vom avea o creștere importantă de credite nepeformante. Cuvântul cheie în 2021 va fi restructurare – de la restructurarea activității în bănci la restructurarea creditelor și mai puțin la reeșalonare. Nu trebuie să ne panicăm, dar nu trebuie nici să stăm liniștiți pentru acoperirea acestei situații. Vom ieși din pandemie și se vor număra și pagubele”.

DISTRIBUIȚI