Membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de Administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de Administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de Administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de Administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Referitor la evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să crească deasupra limitei de sus a intervalului țintei în luna iunie 2021, implicit peste nivelul prognozat, urcând la 3,94 la sută, de la 3,75 la sută în luna mai și de la 3,05 la sută în luna martie. S-a observat că ascensiunea din trimestrul II a fost antrenată aproape integral de componente exogene ale IPC, la fel ca în trimestrul I, principala contribuție aparținând scumpirii peste așteptări a combustibililor, ca efect al măririi cotațiilor petrolului, secondată de ușoare influențe venind din majorarea prețurilor legumelor și fructelor, precum și din creșterea prețului produselor din tutun.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat trendul descendent în trimestrul II, ceva mai devreme decât s-a anticipat, mărindu-se marginal în iunie, la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în martie, în condițiile în care micile efecte de bază dezinflaționiste de pe segmentele alimentelor procesate și mărfurilor nealimentare au fost mai mult decât contrabalansate, ca impact, de reamplificarea dinamicii subcomponentei serviciilor și de avansul prețurilor unor bunuri alimentare și nealimentare. S-a convenit că acestea pot fi atribuite ușoarei accentuări a deprecierii anuale a leului față de euro, precum și efectelor temporare ale creșterii relativ abrupte a cererii de consum odată cu relaxarea unor restricții, mai ales în cazul serviciilor, suprapuse celor venind din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate scumpirii materiilor prime și măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului.

Au fost evocate în acest context economiile forțate sau precauționare
realizate de populație în perioada distanțării sociale, precum și ascensiunea puternică a dinamicii anuale a venitului disponibil real din ultimele luni, reflectând însă și un efect de bază notabil. Au fost, totodată, semnalate tendința accentuat ascendentă a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum – inclusiv pe fondul măririi cotațiilor produselor energetice –, precum și creșterea semnificativă a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt la nivelul multor categorii de agenți economici, dar și relativa stabilitate dovedită până în prezent de cele pe termen mai lung.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice indică creșterea cu 2,9 la sută a PIB în trimestrul I 2021 – marginal peste cea evidențiată anterior –, și restrângerea declinului acestuia în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2021, similar estimării anterioare, fiind astfel validată redresarea considerabil mai alertă decât cea anticipată a activității economice în primele trei luni ale anului. Implicit, se reconfirmă recuperarea aproape integrală în acest interval a contracției economice din trimestrul II 2020, precum și redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre față de prog-
noza pe termen mediu din luna mai, au subliniat membrii Consiliului.

Totodată, cererea internă este reconfirmată drept unic determinant al redresării economice, în contextul redinamizării considerabile a consumului gospodăriilor populației, dar și al accelerării semnificative a creșterii formării brute de capital fix, chiar mai pronunțată decât se estimase anterior. Se evidențiază, în același timp, mărirea substanțială a contribuției negative a exportului net la dinamica anuală a PIB, similară ca dimensiune celei estimate anterior, în condițiile decalajului nefavorabil dintre ritmul creșterii importurilor și cel consemnat de exporturile de bunuri și servicii în primul trimestru al anului. Accentuarea, pe acest fond, a adâncirii deficitului balanței comerciale față de perioada similară a anului trecut, dar mai cu seamă creșterea dinamicii anuale a deficitului de cont curent până la un maxim al ultimelor 14 trimestre – inclusiv ca urmare a înrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor –, au fost considerate deosebit de preocupante de către membrii Consiliului.

În ceea ce privește perspectiva apropiată, s-a convenit ca fiind probabilă continuarea creșterii economiei în trimestrele II și III 2021, în ritmuri trimestriale în decelerare graduală față de primul trimestru, dar ușor mai alerte pe ansamblul intervalului decât cele anticipate în luna mai. Evoluția face posibilă mărirea gap-ului pozitiv al PIB la mijlocul semestrului II 2021 la o valoare vizibil mai ridicată decât cea evidențiată în precedenta prognoză pe termen mediu, au arătat membrii Consiliului. Totodată, ea implică creșterea amplă a dinamicii anuale a activității economice în trimestrul II, la un nivel de două cifre sensibil superior celui prognozat în luna mai – pe fondul efectului de bază asociat contracției economice severe din perioada similară a anului trecut –, urmată de o scădere moderată a acesteia în trimestrul III.

S-a observat că, potrivit evoluțiilor recente ale indicatorilor relevanți, principala contribuție la creșterea abruptă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II 2021 este adusă probabil de consumul privat, mai ales în contextul manifestării cererii anterior reprimate, fiind însă de așteptat și un aport pozitiv din partea formării brute de capital fix. În același timp, este posibilă ameliorarea contribuției exportului net, în condițiile în care dinamizarea puternică a exporturilor de bunuri și servicii în intervalul aprilie-mai, pe fondul revenirii solide a economiilor europene, a surclasat-o pe cea a importurilor. Drept consecință, deficitul comercial și-a temperat ușor creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar, sub influența adițională a îmbunătățirii balanțelor veniturilor, dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a comprimat consistent, rămânând totuși superioară valorilor medii din 2019 și 2020.

În discuțiile privind piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat ameliorarea relativ alertă a condițiilor de pe această piață începând din primăvară, inclusiv în raport cu așteptările, în contextul continuării redresării activității economice în numeroase sectoare. S-a remarcat că efectivul salariaților din economie a recuperat, la finele primelor cinci luni din an, o mare parte din pierderile suferite sub impactul șocului pandemic, iar rata șomajului BIM și-a accentuat descreșterea în iunie, ajungând la 5,2 la sută, de la 5,9 la sută în ianuarie-februarie 2021. Accelerarea considerabilă a creșterii în termeni anuali a câștigului salarial în aprilie-mai, pe seama evoluțiilor din sectorul privat, este atribuibilă însă, în bună măsură, efectului de bază asociat apelului consistent la șomajul tehnic pe perioada stării de urgență din anul trecut, au sesizat unii membri ai Consiliului. Totodată, dinamica anuală a costului salarial unitar din industrie s-a adâncit puternic în teritoriul negativ în acest interval, dat fiind avansul mult mai mare al productivității muncii, după declinul amplu consemnat în perioada similară a anului anterior.

Scăderea gradului de relaxare a pieței s-a accentuat probabil în cursul verii, au apreciat membrii Consiliului, evocând intențiile crescute de angajare relevate de sondaje de specialitate pentru trimestrul III, precum și evidențele dinamizării recente a activității de recrutare până la un nivel apropiat celui prepandemic. Pe anumite segmente ale pieței au apărut chiar disproporții între cererea și oferta de forță de muncă, precum și dificultăți ale unor firme în atragerea de personal calificat, de natură să genereze presiuni asupra salariilor, sau să crească apelul la lucrători din străinătate, au semnalat unii membri ai Consiliului.

Pe termen scurt, persistă însă incertitudini legate de situația epidemiologică, date fiind reluarea creșterii infectărilor pe plan intern și încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum și semnele emergenței unui nou val pandemic în Europa și pe alte continente, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus, Delta. O sursă de incertitudini o constituie și capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării unor programe de sprijin guvernamental, ori în contextul scumpirii substanțiale a unor materii prime. Din perspectiva unui orizont mai îndepărtat de timp, relevante au fost considerate și extinderea automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și eventuale acțiuni viitoare de eficientizare a cheltuielilor publice, ce pot afecta evoluțiile de pe piața muncii, suplimentar plafonării salariilor din sectorul bugetar.

Referitor la condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare s-au menținut în iulie la minimele ultimilor aproape 4 ani atinse în trimestrul II 2021, în timp ce randamentele titlurilor de stat au înregistrat în prima parte a lunii ușoare creșteri în cazul maturităților mai scurte și și-au accentuat ascensiunea pe segmentul mai lung, pentru ca apoi să se plafoneze pe toate scadențele. Rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a consemnat o nouă scădere în luna iunie, coborând la o valoare foarte joasă din perspectivă istorică. Ea va continua probabil să se reducă în perspectivă apropiată, sub influența trendului descrescător al IRCC, care s-a accentuat considerabil la începutul trimestrului III 2021, dar se va tempera sensibil în ultimele trei luni din an, au subliniat unii membri ai Consiliului.

Cursul de schimb leu/euro a rămas, totuși, cvasistabil în prima parte a lunii iulie, iar ulterior a cunoscut o ajustare descendentă graduală, în principal sub influența unor evoluții interne având un caracter sezonier. Continuă să fie relevant și diferențialul ratelor dobânzilor, au susținut membrii Consiliului, chiar și în condițiile restrângerii acestuia față de unele piețe din regiune, ca urmare a ciclului de creștere a ratelor dobânzilor reprezentative inițiat și consolidat recent de către două bănci centrale. Dezechilibrul extern al economiei, precum și alte fundamente economice interne sunt însă de natură să inducă riscuri la adresa evoluției viitoare a ratei de schimb a leului, implicit la adresa inflației, au atenționat unii membri ai Consiliului, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pe piața internațională.

S-a observat că activitatea de creditare a continuat să se intensifice în luna iunie, inclusiv cu aportul relativ crescut al programelor guvernamentale. Astfel, fluxul creditelor în lei acordate populației a atins un nou maxim istoric, în principal pe seama vârfului consemnat de cele pentru locuințe, iar pe segmentul societăților nefinanciare, împrumuturile în lei și-au accelerat creșterea anuală până la 22,1 la sută – cea mai ridicată valoare post-ianuarie 2009. Pe acest fond, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 11,2 la sută, de la 10,1 la sută în luna mai, iar ponderea în total a componentei în lei s-a mărit la 71,1 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung pattern-ul anticipat al inflației, arătând că acesta este din nou revizuit considerabil în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să urce mult mai pronunțat deasupra intervalului țintei în semestrul II 2021 decât se anticipase anterior, până la 5,6 la sută în decembrie 2021, față de 4,1 la sută în prognoza din luna mai, iar, în urma corecțiilor descendente din prima parte a anului viitor, să coboare, dar să și rămână marginal sub limita de sus a intervalului țintei, respectiv la 3,4 la sută, peste nivelul de 3,0 la sută din proiecția precedentă.

Responsabile de înrăutățirea semnificativă a perspectivei pe termen scurt a inflației continuă să fie șocurile adverse pe partea ofertei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, iar resortul lor major îl constituie în actualul context creșterile probabil mult mai consistente consemnate deja în iulie de tarifele/prețurile produselor energetice – gaze naturale, energie electrică și combustibili. Prezumate a adăuga circa 1 punct procentual la dinamica anuală a inflației încă din prima lună a semestrului II 2021, aceste creșteri sunt de natură să amplifice și să prelungească impactul inflaționist tranzitoriu al factorilor pe partea ofertei, au observat membrii Consiliului, dar și să genereze, ca revers, efecte de bază dezinflaționiste semnificative în 2022, suplimentar celor asociate scumpirii energiei electrice în luna ianuarie 2021 și creșterii cotației petrolului din primul semestru al anului curent. Influențe în dublu sens pe orizonturi diferite de timp, dar similare ca intensitate celor previzionate anterior, sunt așteptate să vină din trendul ascendent al cotațiilor internaționale ale unor materii prime, mai ales agro-alimentare, resimțite prioritar la nivelul inflației de bază.

În evaluarea membrilor Consiliului, balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa perspectivei inflației rămâne totuși înclinată ușor în sens ascendent, cel puțin pe orizontul apropiat de timp. Au fost evocate blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de creșterile cotațiilor multor materii prime și ale costului transportului, ce alimentează inflația pe plan mondial, precum și posibila sporire a gradului de transferare în prețuri a costurilor mărite, pe fondul unor pierderi suferite anterior de firme și al manifestării cererii reprimate, dar și premisele majorării peste așteptări a producției la unele culturi agricole în anul curent.

O eventuală creștere mai amplă și repetată a ratei inflației sub impactul materializării unor riscuri în sus ar eroda mai puternic venitul disponibil real al populației, cu implicații adverse asupra cererii de consum și a celei agregate pe un orizont considerabil de timp, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. În același timp, însă, inclusiv în contextul excedentului de cerere agregată redeschis deja, aceasta poate spori capacitatea șocurilor pe partea ofertei de a afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mediu, ceea ce reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, au convenit membrii Consiliului.

Totodată, presiunile factorilor fundamentali vor deveni probabil mai pregnant inflaționiste pe orizontul proiecției decât se anticipase anterior, în condițiile intensificării lor totuși graduale, au concluzionat membrii Consiliului. Argumentul major l-a constituit perspectiva creșterii excedentului de cerere agregată la cote relativ mai ridicate, deși într-un ritm ceva mai lent, date fiind redeschiderea lui încă din trimestrul I 2021, precum și creșterea probabil robustă a economiei în anii următori, doar marginal mai temperată decât cea previzionată anterior, în contextul atragerii de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU, de natură să contrabalanseze, cel puțin parțial, impactul contracționist al consolidării bugetare. Pe orizontul relevant pentru politica monetară, presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali ar putea fi totuși atenuate de relativa ameliorare, în raport cu perioada prepandemie, a structurii cererii agregate – prin creșterea contribuției investițiilor în detrimentul consumului privat, cu implicații inclusiv asupra evoluției viitoare a PIB potențial –, precum și de scăderea mult sub nivelurile prepandemice a dinamicii costurilor unitare salariale, pe fondul caracterului încă relaxat al pieței muncii și al creșterii ample a productivității muncii, au considerat unii membri ai Consiliului.

Ușoare efecte inflaționiste relativ mai pronunțate decât în evaluările anterioare sunt așteptate, în schimb, din partea dinamicii prețurilor importurilor nonenergie, iar pe segmentul apropiat de timp din anticipații inflaționiste pe termen scurt și din efecte indirecte ale unor șocuri pe partea ofertei. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat își va accelera probabil creșterea în semestrul II 2021, iar, după o mică fluctuație, se va stabiliza la nivelul de 3,4 la sută – peste valorile de 2,8 la sută și
3,1 la sută indicate de prognoza precedentă pentru decembrie 2021, respectiv finele orizontului prognozei.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că economia va atinge probabil o dinamică considerabil mai înaltă în anul curent decât cea previzionată anterior – în principal datorită evoluției din trimestrul I –, iar în 2022, deși în temperare vizibilă, avansul ei va rămâne robust, în condițiile unor ritmuri trimestriale doar marginal încetinite față de prognoza precedentă, comparabile cu cele din anii pre-pandemie. Evoluția implică o creștere ceva mai lentă a excedentului de cerere agregată de-a lungul orizontului prognozei, dar pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată în luna mai, chiar și în condițiile unei dinamici a PIB potențial revizuită, din nou, consistent în sens ascendent.

Totodată, consumul privat se anticipează a fi determinantul principal al creșterii economice din 2021-2022, cu o dinamică mult mai înaltă în anul curent decât cea previzionată în luna mai, atribuibilă, însă, în bună măsură efectului statistic carry-over și celui generat de manifestarea pe termen scurt a cererii de consum anterior reprimate. Ajustat cu aceste efecte, ritmul anticipat de creștere a consumului privat pe orizontul prognozei este totuși inferior mediei perioadei 2016-2019, au sesizat membrii Consiliului. În schimb, în cazul formării brute de capital fix se anticipează o dinamică mult superioară mediei din anii pre-pandemie și, totodată, sensibil mai ridicată decât cea previzionată în luna mai, cu precădere în 2021, implicând un aport relativ mai mare al componentei la avansul economic, în contextul creșterii mai ample a cheltuielilor publice de investiții și al efectului de antrenare exercitat asupra investițiilor sectorului privat, finanțate și prin fonduri europene.

La rândul său, exportul net își va reduce probabil impactul contracționist în 2021 și 2022, însă mult mai modest decât se previzionase în luna mai, în condițiile dinamizării mai puternice a absorbției interne în raport cu cea anticipată în cazul cererii externe, implicând importuri crescute, asociate inclusiv investițiilor/reformelor finanțate prin programul Next Generation EU și scumpirii unor mărfuri pe piața internațională. Îngrijorătoare a fost considerată, în acest context, înrăutățirea perspectivei deficitului de cont curent, anticipat a-și accentua trendul ascendent ca pondere în PIB în 2021 și a se corecta doar marginal în 2022, implicând creșterea sa mai pronunțată deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, evoluție de natură să inducă riscuri la adresa inflației, dar și la adresa sustenabilității creșterii economice.

Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate generează însă, cel puțin în perspectivă apropiată, incertitudini și riscuri crescute la adresa actualelor previziuni macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind reluarea creșterii infectărilor pe plan intern și încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum și semnele emergenței unui nou val pandemic în Europa și pe alte continente, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.

O sursă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, conduita politicii fiscale, al cărei grad de restrictivitate e susceptibil de mari schimbări pe orizontul prognozei, fiind dificil de anticipat, în contextul necunoscutelor privind amploarea, viteza și instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces vital pentru stabilitatea economică, inclusiv prin implicațiile asupra primei de risc suveran și a costurilor de finanțare, au subliniat unii membri ai Consiliului.

În cadrul discuțiilor s-au făcut referiri la constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea unor materii prime, precum și la factorii cu acțiune favorabilă asupra veniturilor bugetare din acest an, incluzând creșterea PIB nominal mult peste ipoteza inițială, care explică în bună măsură îmbunătățirea evidentă a execuției bugetare din primul semestru. În același timp, însă, au fost invocate recomandările emise de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv, care prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare.

În aceste condiții, coordonatele apropiatei rectificări bugetare și, mai ales, conținutul strategiei de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă conform respectivelor recomandări sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt și mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului.

Incertitudini mari sunt asociate și gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând amânarea pentru toamna acestui an a aprobării de către CE a Planului național de redresare și reziliență, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratelor dobânzilor reprezentative ale BNR, în condițiile unui control strict al lichidității de pe piața monetară. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută. În același timp, Consiliul de Administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

DISTRIBUIȚI