Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) au organizat o conferinţă cu tema „Provocările industriei bancare în anul deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”. Au fost reprezentate la nivel de conducere bănci de referinţă care, după cum a subliniat Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, s-au pronunţat „în calitate de finanţatori ai economiei româneşti” asupra implicaţiilor la zi şi de perspectivă ale măsurilor fiscale stabilite la nivel guvernamental prin OUG 114/29 decembrie 2018.

Ca bază de discuţie, Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a făcut o expunere asupra provocărilor deschise mediului de afaceri la confluenţa reglementărilor interne cu contextul economic şi politic internaţional. Semnalarea sa a fost că „în Europa, creşterea economică tinde spre zero”, iar „în România se acumulează dezechilibre”. Referitor la subiectul presant al impozitării activelor financiare ale băncilor dacă nivelul ROBOR trece de 2%, a explicat că „profitabilitatea băncilor nu are cum să fie legată de dimensiunea ROBOR”, acesta fiind legat de inflaţie: „Întotdeauna când inflaţia creşte, ROBOR creşte; când inflaţia scade, ROBOR scade. Dobânzile trebuie să reflecte inflaţia şi apoi riscul din piaţă şi lichiditatea din piaţă”.

Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al ARB, a apreciat că decizia Executivului „nu este funcţională în clipa de faţă şi poate să producă efecte” şi, mai mult, „e foarte greu de reparat pe planul credibilităţii răul produs”; totuşi, „se mai poate repara pe planul stabilităţii, dacă intrăm într-un dialog, dacă găsim soluţiile, dacă parametrizăm această iniţiativă astfel încât să devină funcţională. E o problemă şi de stabilitate financiară. Încercăm să înţelegem care sunt nevoile administraţiei, nevoile guvernului, nevoile societăţii, ca să putem să venim cu răspunsuri coerente, validate de economia de piaţă pentru aceste nevoi”. Totodată, Sergiu Oprescu a făcut observaţia că de fapt (şi de drept) în discuţie se află un set de măsuri, din moment ce mai „sunt trei iniţiative legislative care au trecut de Parlament” şi „se discută şi de o altă iniţiativă, referitoare la provizioane”. Aceste iniţiative, a afirmat preşedintele Consiliului Director al ARB, „vin cu o cadenţă demnă de un scop mai bun şi nu ştim încotro împing lucrurile, dar creează premisele unei furtuni perfecte pentru economie”.

Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR), a enunţat ca impact imediat al ordonanţei guvernamentale în discuţie revizuirea planurilor de investiţii: „Noi am început să ne uităm ce putem raţionaliza din punctul de vedere al cheltuielilor. Revizuim toate planurile de investiţii pe care le aveam până acum. Probabil că unele dintre investiţiile pe care doream să le facem le vom pune în aşteptare. Nu vom discuta niciodată despre revizuiri privind clienţii. Clienţii sunt principala noastră preocupare”.

La iminenta reducere a investiţiilor, cu efectele implicite, s-a referit şi Omer Tetik, directorului executiv al Băncii Transilvania: „Noi am dat mii de credite, am investit miliarde. Acum vom reduce investițiile, vom face mai puțin training, mai puține parteneriate. Va trebui să fim foarte selectivi, dar nu ca să sufere clienţii. IMM-urile nu pot digera o creștere agresivă a dobânzilor”.

Reamintind că CEC Bank este „o bancă de drept privat cu capital de stat”, Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului de Administrație al CEC Bank a subliniat: „Nu avem alte preocupări, avantaje sau dezavantaje față de ce au toate băncile din sistemul bancar. Suntem preocupați să găsim soluții prin care să reducem cheltuielile, investițiile”.