Barometrul realizat lunar de IRSOP şi SNSPA – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Management (foto) la nivelul unui eşantion de manageri din 301 firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie, arată că „în luna februarie, situaţia din industrie a fost destul de confuză. Pe de o parte, au crescut cererea şi volumul producţiei. Pe de altă parte, au scăzut comenzile pentru export”. Prcipalii indicatori arată astfel:

„Producţia – volumul producţiei a ieşit din contracţie şi a urcat la un indice de 55 de puncte faţă de 45 în ianuarie. Nivelul revenirii e similar cu cel înregistrat de regulă în luna februarie în ultimii 5 ani. În consecinţă, indicele nu prezice un start mai bun în 2019, faţă de startul din anii trecuţi. Stocurile au căzut şi mai mult faţă de luna trecută, ajungând la 41 de puncte în februarie, comparativ cu 45 în ianuarie. Ultima dată când stocurile au înregistrat un nivel atât de coborât a fost în octombrie 2017. Comenzile neexecutate au rămas în contracţie la 41 de puncte, sub media anuală de 48 de puncte din 2018. Nivelul redus arată scăderea severă a activităţii din ultimele luni şi sugerează că cererea curentă e limitată la producţia existentă.

Cererea – comenzile noi au crescut de la 43 în ianuarie la 56 în februarie. Creşterea este mai mare decât media anuală a cererii în 2018 şi ceva mai ridicată decât volumul cererii din februarie anul trecut. Dar în domeniul cererii, vârful este mai puţin important decât continuitatea. Comenzile pentru export au scăzut în mod neaşteptat de la 59 în ianuarie la 54 în februarie. Scăderea este oarecum atipică în comparaţie cu anii trecuţi şi cu reapariţia cererii interne. Ar putea semnaliza slăbirea în continuare a cererii în Zona Euro, ceea ce ar fi destul de îngrijorător pentru exportatorii din România. Importurile de materii prime au crescut de la 49 la 52, pe fondul accelerării activităţii productive. Dar creşterea timidă semnalează nesiguranţă privind comenzile viitoare.

Forţa de muncă – numărul angajaţilor continuă să oscileze uşor în jurul punctului de 50 care separă contracţia de expansiune. În februarie, firmele au mărit puţin numărul angajaţilor de la 48 la 50 pentru a face faţă cererii, dar suplimentarea timidă arată că firmele nu se aşteaptă la creşteri de activitate mult peste capacităţile existente.

Costuri şi venituri – costurile de producţie s-au situat şi în februarie la un nivel ridicat, dar în uşoară coborâre la 72 de puncte, faţă de 75 în ianuarie. Reducerea de costuri ar putea fi explicate prin cheltuielile mai mici cu energia datorită vremii mai bune şi prin măsuri adaptative de raţionalizare a consumului. Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au scăzut de la 62 în ianuarie la 58 în februarie. Probabil că preţurile mai mari din lunile precedente erau bazate pe negocieri anterioare, în timp ce preţurile recente reflectă într-o măsură mai mare slăbirea cererii din ultimele luni.

Aşteptările – aşteptările managerilor au scăzut pe toate planurile. Comparativ cu ianuarie, în luna februarie managerii au fost mai puţin convinşi că vor creşte comenzile, producţia, stocurile, comenzile neexecutate, exporturile şi preţurile pe care le încasează. În schimb, se aşteaptă într-o măsură ceva mai mare că vor creşte costurile de producţie şi importurile. Indicele sintetic care măsoară încrederea managerilor a scăzut de la 70 în ianuarie la 68 în februarie”.

Autorii barometrului (coordonatori, dr. Petre Datculescu, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) conchid că „în ansamblu, vedem o repornire parţială a activităţii în industrie, cu evoluţii contradictorii, sentimente de incertitudine şi o posibilitate redusă de a anticipa ce se va întâmpla în lunile următoare”.