România, prin ministrul cercetării şi inovării, Nicolae Hurduc, a prezidat la Bruxelles trei reuniuni privind cercetarea spațială: reuniunea Consiliului Competitivitate – Cercetare și Spațiu, reuniunea ministerială a Consiliului Agenției Spațiale Europene (ESA) și reuniunea Consiliului de Spațiu UE – ESA.
Ministrul Nicolae Hurduc a subliniat că prin aceste evenimente au fost „stabilite prin dezbateri şi analize direcţiile de dezvoltare a cercetării- inovării la nivel european şi ale cercetării în domeniul spațial”. Argumentând, ministrul a accentuat: „Dacă ne raportăm la activitățile spațiale, vom vedea că acestea ne sunt de ajutor în programul nostru de zi cu zi, fie că folosim telefonul mobil, verificăm previziunile meteorologice sau apelăm la servicii de urgență. Mai mult, spațiul este esențial pentru fiecare țară, însă activităţile desfăşurate în această arie de activitate sunt globale prin natura lor. Tocmai de aceea, cooperarea continuă să fie un factor-cheie al politicii spațiale europene, deoarece multe provocări sunt resimţite la nivel global și pot fi rezolvate numai la acest nivel, tehnologiile spațiale furnizând un instrument important în rezolvarea lor”. Referitor la economia spațială globală, ministrul a reiterate că „a atins valoarea de 309 miliarde de euro în anul 2017, crescând în medie cu 6,7% în perioada 2005-2017. Aceasta este aproape dublul creșterii mediei anuale a economiei globale de 3,5%. Mai mult, sectorul spațial european are peste 231.000 de profesioniști, un indice important fiind faptul că Europa produce o treime din toți sateliții lumii. Astfel, întâlnirile care au avut astăzi loc au creat premisele necesare consolidării rolului Europei ca actor global şi contributor la construirea guvernanței spațiale globale”. Consiliul ministerial ESA a adoptat rezoluţia „Spaţiul ca facilitator”.
Referitor la modul în care cercetarea-inovarea va putea să contribuie într-o mai mare măsură la dezvoltarea socio-economică a Uniunii Europene, ministrul Nicolae Hurduc a subliniat: „Consider că cercetarea și inovarea sunt domenii care trebuie să fie susţinute şi mai mult, atât la nivel european, cât și la nivel național. Investițiile în cercetare-dezvoltare, în educație și în infrastructura dedicată pentru aceste domenii reprezintă de fapt investiții făcute pentru un viitor prosper şi competitiv. Comisia a propus să se aloce 100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare în cadrul viitorului buget al UE – Horizon Europe. Totodată, fondurile din cadrul politicii de coeziune vor mobiliza sume importante pentru a sprijini inovarea în toate regiunile Europei. Extrem de important este ca utilizarea acestor fonduri să se facă în strânsă legătură cu politica noastră industrială și cu reformele identificate în contextul ciclului anual de semestru european al coordonării politicilor economice. Dat fiind că majoritatea cheltuielilor și politicilor publice din domeniul cercetării-dezvoltării din UE rămân în responsabilitatea statelor membre, angajamentul acestora, de a-și reforma politicile naționale și de a asigura o mai bună coordonare cu politicile UE, joacă un rol foarte important”.
