Sondajul plăților corporative din China 2022 arată că mai puține companii s-au confruntat cu întârzieri de plată în 2021, însă acestea au raportat plăți restante mai lungi decât în anul precedent. Întârzierea medie de plată a crescut de la 79 de zile în 2020 la 86 de zile în 2021. Companii din 9 sectoare (raportat la un total de 13 sectoare) au raportat o creștere a întârzierilor la plată, în frunte cu sectorul agroalimentar care a înregistrat cea mai mare creștere de 43 de zile, urmat de lemn, transporturi, și textile.
Mai multe companii au raportat întârzieri de plată ultra-lungi (ULPD), respectiv plăți restante de peste șase luni, acestea crescând de la 15% la 19% în 2021. Mai îngrijorător, a existat o creștere semnificativă a firmelor care s-au confruntat cu ULPD-uri mai mari de 10% din cifra de afaceri anuală, crescând de la 27% în 2020 la 40% în 2021, în special în sectoarele construcții și agroalimentar.
În contextul încetinirii creșterii economice a Chinei în 2022, mai puține companii se așteaptă la o îmbunătățire a vânzărilor și a fluxului de numerar.
Coface estimează o încetinire a creșterii PIB-ului Chinei la 4,8% în 2022, după o creștere puternică de 8,1% în 2021, deoarece economia chineză continuă să se confrunte cu dificultăți precum căderea sectorului imobiliar, urmărirea politicilor zero impotriva COVID, redresarea lentă a consumului, dar și cu prețuri mai mari ale mărfurilor.
Bernard Aw, Economist pentru Asia Pacific în cadrul Coface, declară:
„Potrivit celui mai recent studiu Coface privind plățile corporative din China, condițiile de credit oferite de companiile chineze au rămas stricte, în ciuda redresării economice în 2021, deoarece companiile rămân precaute din cauza pandemiei în curs. Sectoarele agroalimentar și energetic au înregistrat cea mai mare scădere a termenelor de plată (-23 de zile fiecare), reflectând creșterea riscurilor de credit legate de prețurile tot mai mari cu materia primă.
Deși mai puține companii au raportat un număr mai mic de întârzieri de plată, a existat o creștere a proporției de respondenți care au declarat că întârzierile de plată au fost mai lungi, de la 36% în 2020 la 42% în 2021, cea mai mare creștere din 2016. Industria agroalimentară a raportat cea mai mare creștere a întârzierii medii de plată de la 43 de zile la 88. Au fost raportate tendințe de creștere în sectorul lemnului (+20 de zile), transporturi (+18) și textile (+16), evidențiind impactul scăderii cererii interne din cauza restricțiilor stricte de distanțare socială din China.
Companiile chineze sunt mai puțin optimiste cu privire la perspectivele economice ale Chinei, 44% dintre respondenți se așteaptă ca vânzările să se îmbunătățească în acest an, în scădere de la 65% în 2020, în timp ce firmele care prognozează un flux de numerar mai bun au scăzut cu aproape jumătate de la 50% în 2020 la 27% în 2021. Creșterea prețurilor materiilor prime, cererea mai slabă de pe piață și pandemia în curs au fost factorii determinanți în acest sens.
Recentul focar de Omicron necesită mai mult control Covid în China și va agrava întreruperile lanțului global de aprovizionare. Coface se așteaptă ca obligațiunile corporative și insolvențele din China să crească în 2022, în special în sectoarele care au acumulat riscuri de flux de numerar mai mari în 2021 din cauza pandemiei.”
Întârzieri de plată: creșterea prețurilor materiilor prime devine un factor cheie în plățile restante
Mai puține companii au înregistrat întârzieri de plată în 2021, 53% dintre respondenți raportând plăți restante, în scădere de la 57% în 2020. Cu toate acestea, întârzierea medie a plăților a crescut de la 79 de zile în 2020 la 86 de zile în 2021. Sectorul construcții a continuat să întâmpine cele mai lungi întârzieri de plată (109 zile), urmat de transporturi cu 99 zile.
Cel mai îngrijorător este că ponderea respondenților care se confruntă cu întârzieri de plată ultra-lungi (ULPD) care depășesc 2% din cifra de afaceri anuală a crescut de la 47% în 2020 la 64% în 2021. Construcțiile a rămas sectorul cu cea mai mare pondere (56%) dintre respondenții care au raportat ULPD-uri depăşind 10% din cifra lor de afaceri anuală. Conform Coface, 80% dintre ULPD-uri nu sunt niciodată plătite. Atunci când acestea reprezintă o pondere a cifrei de afaceri anuale de peste 2%, fluxul de numerar al unei companii ar putea fi în pericol.
Principalul motiv din spatele acestor întârzieri este dat de dificultățile financiare ale clienților, evidențiate de aproape trei sferturi dintre respondenți care au indicat întârzieri la plată. Dificultățile financiare au fost cauzate mai ales de concurența acerbă care a afectat marjele (36%), dar și – într-o măsură mai mare în 2021 – de creșterea prețurilor materiilor prime (23% față de 10% în 2020) și de o încetinire a creșterii pieței locale (16% față de 10% în 2020). Acest lucru arată cum creșterea prețurilor mărfurilor exercită presiune asupra costurilor operaționale, cu efect direct asupra fluxului de numerar al companiilor.
Așteptări economice: speranțe mari,
dar cu riscuri semnificative privind creșterea
Privind în perspectivă, majoritatea respondenților sunt încrezători cu privire la perspectivele economice din acest an, deși ponderea optimiștilor a scăzut la 68%, de la 73% în anul precedent.
Așteptările privind vânzările și fluxurile de numerar au fost mai puțin optimiste, ceea ce poate fi legat de o diminuare a ritmului de redresare, pe măsură ce întreprinderile se apropie de condițiile pre-pandemie. Procentul respondenților care anticipează performanțe îmbunătățite în vânzări a scăzut de la 65% în 2020 la 44% în 2021, în timp ce cei care prevăd un flux de numerar mai bun a scăzut cu aproape jumătate de la 50% în 2020 la 27% în 2021. Creșterea prețurilor materiilor prime, slăbirea cererii de pe piață și pandemia în curs au fost factori cheie evidențiați de respondenții care anticipau vânzări mai scăzute.
Potrivit Coface, creșterea PIB-ului Chinei va încetini la 4,8% în 2022, după o creștere puternică de 8,1% în 2021, deoarece economia chineză continuă să se confrunte cu dificultăți semnificative în calea creșterii, inclusiv o cădere a sectorului imobiliar, urmărirea politicilor zero COVID, o redresare slabă a consumului, dar și prețurile mai mari ale mărfurilor.
Lanțurile globale de aprovizionare ar putea rămâne blocate
Efectele crizei Rusia-Ucraina și politica zero COVID a Chinei sunt de așteptat să impacteze și mai mult lanțurile globale de aprovizionare. Având în vedere rolul proeminent jucat atât de Rusia, cât și de Ucraina pe piețele globale de energie și alimente, criza în plină desfășurare este un risc semnificativ pentru aprovizionarea cu astfel de mărfuri. Rusia este al doilea producător mondial de gaze al treilea de petrol. Este, de asemenea, un producător major de metale strategice, cum ar fi paladiu, nichel și cupru. Aceste metale sunt folosite în industria auto și aeronautică, în timp ce cuprul este un metal important pentru sectorul construcțiilor. Ambele țări sunt exportatori importanți de anumite mărfuri agricole, precum ulei de floarea soarelui și de șofrănel (75% din exporturile globale în 2019 combinate), grâu (29%), cereale grosiere (20%) și porumb (19%). Sancțiunile asupra mărfurilor rusești, inclusiv interzicerea importurilor de țiței și produse rafinate rusești de către Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Australia, precum și restricțiile privind importul impuse de Uniunea Europeană (UE) pentru fier și oțel rusesc, au ridicat temeri legat de penuria acestor produse, ducând la creșterea prețurilor. Sancțiunile financiare asupra mai multor bănci rusești și restricțiile privind accesul la dolari americani ar putea afecta fluxurile comerciale agricole. Întreruperea rutelor comerciale s-a adăugat, de asemenea, la preocupările legate de prețuri mai mari și de întârzierile de livrare.
În timp ce China a trecut de la o strategie strictă de zero COVID la o abordare „dinamică” pentru a minimiza efectele negative asupra economiei chineze, efectele negative care decurg din măsurile implementate pentru a limita focarele în toată țara rămân. Carantina din Shenzhen și Shanghai din martie și aprilie au afectat operațiunile normale ale serviciilor logistice și de depozitare de la uscat, în ciuda faptului că operațiunile portuare continuă să funcționeze. Indicele timpilor de livrare al furnizorilor PMI din China a scăzut la un minim al ultimilor doi ani în martie 2022, reflectând înrăutățirea întârzierilor de livrare. În mod similar, Indicele de prosperitate al industriei logistice din China a scăzut, de asemenea, la cel mai mic nivel din februarie 2020, sectorul logisticii fiind afectat de răspândirea pandemiei în mai multe părți ale țării, unde măsurile diferențiate de gestionare a pandemiei au perturbat distribuția interregională și capacitatea de a menține operațiunile pe cursul normal.
