Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) apreciază că implementarea noului „concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare” necesită o pregătire de cinci ani. Aplicarea mecanismului de calcul presupune că, din momentul declanşării efective, până la reglarea cotelor nou prevăzute, timp de un an şi jumătate, nu se vor putea face încasări la bugetul de stat din impozitul pe salarii.

Argumentând aceste estimări, CNIPMMR semnalează că „noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implică modificări de cotă/calcul și plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, în două tranşe (1/2 din suma datorată la data depunerii declaraţiei de venit global și 1/2 din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declaraţiei de venit global). În anul 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat (27,7 miliarde de lei) au fost impozitele din salarii şi venit. Potrivit programării bugetare cuprinse în Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018-2020, în 2017, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului”.

CNIPMMR calculează că „plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creștere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanți fiscali (10.000 lei onorariu x 35.000 x 12 luni). O trecere de la 16%  la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019 cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017”. Concluzia, din perspectiva CNIPMMR, este că „amortizarea în primul an şi jumătate ca urmare a creşterii numărului de salariaţi nu se va putea realiza fără măsuri ample de stimulare a înființării de IMM-uri și noi locuri de muncă și fără lansarea unor proiecte ample de investitii și creșterea investițiilor publice, fără debolcarea fondurilor europene. Analizarea impactului reglementării raportat la consecințe bugetare trebuie să evidențieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi încasate după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, precum și a celor 4,2 miliarde lei reprezentând onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai puțini rezultate din cotele reduse de impozit, precum și costurile cu care va fi finanțat decalajul de încasare și de impozite. Eliminarea reținerii la sursă va avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului și care vor fi în imposibilitatea plății acestuia”.