În contextul clasării marilor noastre universităţi în Academic Ranking of World Universities (Top Shanghai) 2018, preşedintele Senatului Universităţii Politehnica din Bucureşti, Ecaterina Andronescu, semnalează că guvernul trebuie să asigure finanţarea instituţiilor în funcţie de performanţele recunoscute la nivel internaţional. Top Shanghai a anunţat ierarhizările pentru fiecare din cele 29 de domenii ştiinţifice pe care le investighează din punctul de vedere al performanţei ştiinţifice. În diverse dintre aceste ierarhii se regăsesc prin specializări ale lor 12 universităţi româneşti. Prof. Ecaterina Andronescu subliniază: „Universitatea Politehnica din Bucureşti are specializări în şase din domeniile clasificate. Urmează Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în cinci domenii clasificate, apoi Universitatea din Bucureşti cu trei domenii, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi cu trei domenii şi ASE Bucureşti, de asemenea, cu trei domenii”. Acest clasament, apreciază Ecaterina Andronescu, „ar putea să stea la baza deciziilor pe care Ministerul Educaţiei Naţionale le ia atunci când împarte granturile de cercetare sau atunci când realizează finanţarea universităţilor, pentru că este un clasament obiectiv, el nu se realizează pe baza datelor pe care le trimite universitatea, el se realizează pe baza datelor care sunt indexate în bazele internaţionale de date recunoscute de către toată lumea”.

În domeniile chimie şi inginerie chimică ale Top Shanghai 2018 sunt clasate zece universităţi româneşti (foto de lac). Ecaterina Andronescu: „Din punctul meu de vedere, este o mare durere că înregistrăm o performanţă extraordinară în domeniile ştiinţifice chimie şi inginerie chimică în cele 10 universităţi şi că în acelaşi timp industria chimică este departe de a fi satisfăcătoare. Astăzi, din cauza inexistenţei industriei chimice, importăm de o sumă extraordinar de mare, 8 miliarde de dolari. Înainte de 1989, exportam de 38 de miliarde”.
Prof. Anton Hadăr, vicepreşedintele Senatului Universităţii Politehnica din Bucureşti, semnalează la rândul său anomalia ca în condiţiile de performanţe academice recunoscute în domeniu la cel mai înalt nivel mondial, „industria chimică să fie practic moartă”. Anton Hadăr accentuează că a comunicat ministrului economiei, ministrului mediului de afaceri rezultatele internaţionale obţinute de marile noastre universităţi, obiectivul şi speranţa fiind „să se pornească din nou industria chimică, industria metalurgică”, având ca resursă valoarea profesorilor, a cercetătorilor din România.