Interviu cu dl. Mugur Șteț (foto), director adjunct al CPPAS

 

De câteva săptămâni, în spațiul public, au fost reluate, turnându-se gaz peste foc, atacurile împotriva Băncii Naționale cu privire la terenurile de tenis din „Parcul cu platani”. Toate, absolut toate, putând fi caracterizate, fără a greși, ca fake news. Informații fără nicio legătură cu realitatea. Din dorința de a cunoaște realitatea, și de a prezenta public acest subiect în lumina lui adevărată, am purtat o convorbire cu dl. Mugur Șteț, director adjunct al Centrului de perfecționare profesională și activități sociale. Acest centru, care funcționează în cadrul Băncii Naționale a României, are în administrare „Parcul cu platani” și toate construcțiile aferente.

 

Domnule Șteț, numeroase acuzații converg către ideea că Banca Națională a României nu are acte de dobândire legală a terenului în discuție. E adevărat că a fost împroprietărită de Ministerul Tineretului și Sportului printr-un simplu Protocol între minister și BNR, semnat în 8 iulie 1991?

Cei mai mulți combatanți cred că lumea începe de acolo de unde știu ei. Sau de unde le convine lor. Ei au rupt în două istoria arenelor de tenis din „Parcul cu platani”. Au șters cu buretele ce a fost între anii 1946 și luna mai 1991 și acum povestesc cu aplomb că Banca Națională a fost împroprietărită cu Parcul cu platani în mai 1991, de către Ministerul Tineretului și Sportului, printr-un simplu protocol. Și că, pentru ditamai patrimoniul, BNR a plătit doar… 200.000 de dolari.

Și nu s-a întâmplat tocmai așa? Nu doar din 1991 este BNR proprietar aici, plătind doar 200.000 de dolari?

Nu, nu, nu! Este o minciună. O minciună repetată cu insistență. Cu un scop ascuns, desigur. Cei care o tot repetă speră să convingă opinia publică. Ce spun actele? Singurele acte de proprietate existente! Spun că dreptul de proprietate a fost dobândit de BNR în 1946, prin act de vânzare-cumpărare și de schimb. Act care nu poate fi contestat. Practic, Banca Națională a României este proprietar din 1946 până în prezent, fără întrerupere. De altfel, dreptul de proprietate este imprescriptibil.

Și protocolul?! De ce atunci a fost nevoie de un protocol cu Ministerul Tineretului și Sportului?

Cei care au citit protocolul au putut constata că în articolul 1 se precizează foarte clar „…Băncii Naționale a României, care este și proprietara terenului și a unor construcții existente pe acest teren…”. Precizarea a fost trecută în protocol tocmai datorită existenței Actului de vânzare-cumpărare și de schimb, încheiat la 2 iulie 1946, „între subscrișii: «SOCIETATEA DE DARE LA SEMN BUCUREȘTI», cu sediul în București, strada Dr. Staicovici, nr. 48, fost Carol Davila nr. 9, reprezentată prin domnii Georges Plagino, președintele societății și Dr. Lucian Skupiewski, vicepreședintele societății, împuterniciți de a reprezenta în mod valabil societatea prin deciziunea Adunării Generale extra-ordinare din 31 Mai 1946, pe de o parte, și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI S.A., cu sediul în București, str. Lipscani nr. 25, reprezentată prin D-nii Gheorghe Atanasie Gheorghiu și G. I. Cazacu, împuterniciți a angaja valabil Banca Națională a României în baza publicațiunilor din Mon. Of. nr. 127/1946 și nr. 248/1944, pe de altă parte,…” .

 Există, așadar, un act de vânzare-cumpărare și, spuneți dv., de schimb. De ce și de schimb?

Conform actului, Banca Națională a României a plătit, pentru fiecare hectar de teren cumpărat, echivalentul a 28.222.604,81 USD – 2017 (aproximativ 24.121.884,45 euro) și a dat la schimb, tot pentru fiecare hectar de teren cumpărat, 9,285 hectare pădure în zona Băneasa, locul unde se află și astăzi poligonul de tir sportivIosif Sîrbu”.

Domnule Șteț, vorbiți serios? Cum să plătească BNR pe un hectar de teren 28 de milioane de euro și 9 hectare de pădure în Băneasa?

Atât a plătit: peste 2800 de dolari și 9 metri pătrați de pădure pentru fiecare metru pătrat de teren și construcții aferente. În total, s-au plătit peste 4300 de dolari pe metru pătrat.

Dacă aveți acte și dețineți în proprietate un patrimoniu pentru care instituția pe care ați moștenit-o a plătit atât de mult, de ce Primăria Capitalei a refuzat intabularea? Pentru că așa s-a spus, că ați făcut cerere de intabulare în 2015 și v-ați ales cu un refuz.

Încă o minciună. Adevărul este că BNR a obținut intabularea. Cum să nu o obțină când deține actul de proprietate? Am făcut într-adevăr cerere, Primăria Capitalei a examinat-o, și în arhiva CPPAS am adăugat și actul de intabulare pentru 9,7 hectare emis de Primăria Capitalei. A rămas să mai aducem dovezi pentru o mică parte de teren, care i-a fost adăugată din 1991 acestui patrimoniu, și a cărui stare juridică nu a fost încă clarificată. Dar atenție: și arenele de tenis, și stadionul, și sala de sport sunt cuprinse în partea intabulată.

Dar arenele sunt acum în paragină. Nu era o soluție mai bună să investiți și să faceți arena funcțională?

Nu sunt deloc în paragină. Terenurile de joc sunt bine întreținute și sunt funcționale. Dacă vă referiți la Arena Centrală, problema de acolo este a tribunelor. Pentru tribune nu se poate obține aviz ISU și asta pentru că structura este compromisă, iar soluția tehnică este una radicală: trebuie demolate și construite unele noi. Dar, nu este nimic în paragină acolo. Doar că nu are rost să văruim și să vopsim tribunele doar de ochii lumii. Am văzut jurnaliști care au fotografiat lipsa vopselei ca să invoce așa-zisa paragina. Nu e nicio paragină! Mai ales că Banca Națională a investit acolo din greu atât timp cât legea i-a dat voie s-o facă. Noua lege a BNR, din 2004, îi interzice însă Băncii Naționale să facă investiții în domenii care n-au legătură cu atribuțiile ce-i revin tot prin lege. Acum, soluția ar fi s-o cedăm unei alte autorități a statului, care poate să facă investiții în sport. Pentru că, așa cum am spus, e mult de investit acolo, arena este epuizată și fizic, și moral.

Dar am înțeles că vreți s-o vindeți și cereți 35 de milioane de euro.

O minciună prin omisiune. Este omis faptul că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, negocierile privind transferul din proprietatea Băncii Naționale trebuie făcut raportat la valoarea activului care este transferat. Fără o evaluare oficială, făcută nu de noi, ci de un evaluator independent, nu se poate face nici un pas înainte.

 În cazul de față, evaluatorul a stabilit valoarea de 35 milioane de euro? Nu Banca Națională?

Exact! Pentru că nu Banca Națională a stabilit așa ceva. Noi nu am scos terenurile la vânzare, asta ar fi implicat o licitație, și nu am cerut niciodată această sumă. Legea spune limpede: orice transfer de proprietate implică o evaluare dată de un evaluator independent în condițiile legii. Dacă am face altfel, banca ar încălca legea, ceea ce ar avea consecințe penale.

Și protocolul cu MTS? Banca Națională a României este acuzată că nu a respectat Protocolul semnat în 1991.

Cred că merită să analizăm protocolul, articol cu articol. Plecând de la articolul 1. Ce prevede? Trecerea Clubului Sportiv „Progresul” situat în București str. Dr. Staicovici nr. 42, Sector 5, de la MTS la Banca Națională a României, care este și proprietara terenului și a unor construcții existente pe acest teren, cu data prezentului protocol. Notez: prevedere aplicată. Sută la sută. În anul 1994, secția de fotbal s-a reorganizat în club profesionist de fotbal și a fost înființată societatea „Fotbal Club Național București”, Clubul Sportiv „Progresul” s-a autodesființat în anul 2006.

 Și articolul 2? Ce zice articolul 2? Și ce zic articolele următoare?

Articolul 2 zice că Ministerul Tineretului și Sportului predă în proprietatea Băncii Naționale a României construcțiile, amenajările și lucrările de investiții neterminate, realizate din fondurile sale, cu plată, conform listei anexă la prezentul protocol. La fel: prevedere aplicată. Fiind pusă de acord starea de fapt cu starea de drept (legislația noastră fiind în conformitate cu dreptul român, care prevede că proprietarul terenului este și proprietarul de drept al construcțiilor aflate pe teren). La fel articolul 3. Banca Națională a României se obligă să achite suma de 51.435,3 mii lei în contul Ministerului Tineretului și Sportului, în termen de 3 zile de la preluarea inventarului înscris în anexa nr.1; sumă pe care Ministerul Tineretului și Sportului o va întrebuința pentru terminarea unor lucrări de investiții destinate activității sportive. Mai departe: să preia întregul personal al Clubului Sportiv „Progresul” existent la data semnării Protocolului, conform anexei nr. 2; să finalizeze toate lucrările de investiții începute din anul 1990, conform documentației existente; să mențină, cu prioritate, destinația spațiilor preluate – terenuri și săli – pentru activitatea sportivă de performanță a secțiilor nominalizate de către Ministerul Tineretului și Sportului; să colaboreze cu Ministerul Tineretului și Sportului în vederea asigurării destinației noilor investiții și pentru dezvoltarea sportului de performanță; să colaboreze cu Ministerul Tineretului și Sportului în vederea utilizării spațiilor pentru activități sportive organizate pe baza calendarului competițional intern și internațional. Toate îndeplinite punct cu punct. De notat că Banca Națională a României a plătit Ministerului Tineretului și Sportului suma de 51.435.300 lei, echivalentul a 843.201,64 USD 1991 (1.517.762,95 USD 2017, reprezentând aproximativ 1.293.892,91 euro și nicidecum 200.000 de dolari), din care valoarea arenei de tenis a fost de 17.716.300 lei, echivalentul a 290.431,15 USD 1991 (522.776,07 USD 2017, aproximativ 445.666,60 euro). Personalul Clubului Sportiv „Progresul” a fost preluat. Activitatea acestui club a fost susținută până în momentul în care s-a autodizolvat.

Și investițiile? V-ați angajat că finalizați investițiile…

Ne-am angajat la ceva și am făcut mai mult, mult mai mult decât ne-am angajat. MTS a preluat în 1990 o bază compromisă, un maidan de fapt, cu niște construcții în stare avansată de degradare pentru că fuseseră retrase toate fondurile de întreținere și reparații… și ne-a returnat ce a preluat. Într-adevăr, MTS începuse un program de investiții și noi ne-am angajat să le finalizăm. BNR a asigurat dezvoltarea facilităților sportive existente prin investiții noi, atât timp cât prevederile legale au permis acest lucru. În 1996, a fost construit de la zero stadionul de fotbal cu capacitate de peste 15.000 de locuri. Eu am și propriile mele amintiri, veneam în zonă pe vremuri și țin minte bine ce era aici: așa-zisul stadion ajunsese un teren gol și atât. Vechile tribune fuseseră dezafectate și transportate în altă parte încă din 1985. BNR a făcut aici stadionul. Am reamenajat terenul de joc, am construit tribune, practic am pregătit stadionul pentru a fi funcțional pentru prima ligă de fotbal în care activa FC Național, echipă sprijinită financiar și de BNR. Stadionul de fotbal a găzduit meciuri din cadrul campionatului european de tineret – 1998.

Așadar, ați sprijinit competițiile de fotbal. Dar tenisul?

Începând cu 1991, la Arenele BNR din Parcul cu Platani s-a desfășurat, până în 2016, turneul de tenis masculin din circuitul profesionist ATP (Association of Tennis Professionals), care a beneficiat de susținerea totală a BNR. Organizatorii au beneficiat de un contract de comodat, astfel încât au plătit doar, și repet, doar costul utilităților (apă, curent electric etc), fără niciun fel de chirie. În aceleași condiții de comodat a fost organizat și turneul de tenis din circuitul feminin profesionist WTA (Women’s Tennis Association), începând cu 2014, anul primei ediții. Numeroase întâlniri de FED Cup (campionatul rezervat echipelor naționale feminine, organizat de Federația Internațională de Tenis, echivalentul feminin al Cupei Davis) și Cupa Davis.

Nu în ultimul rând, să amintim de susținerea pentru sportul național al românilor – oina. Pe stadionul din cadrul Parcului cu platani s-au organizat nenumărate întâlniri din campionatul național, Cupa României, meciuri demonstrative, care au contribuit la popularizarea jocului de oină, o moștenire culturală de marcă a națiunii noastre.

Era și un angajament în sens invers. Ministerul Tineretului și Sportului se obligă să sprijine Banca Națională a României în organizarea unor competiții.

Întocmai… Mă refer la asigurarea îndrumării pregătirii tehnice a secțiilor din cadrul Clubului Sportiv „Progresul” cu specialiști din cadrul federațiilor de specialitate ale Ministerul Tineretului și Sportului. În plus, asigurarea de repartiții de materiale și echipament sportiv pentru secțiile de performanță din cadrul Clubului Sportiv „Progresul”. Și, nu în ultimul rând, menționez includerea secțiilor de performanță în calendarul intern și internațional prin federațiile de specialitate. Acest articol din protocol a fost aplicat pe toată durata de existență a Clubului Sportiv „Progresul”.

Și Guvernatorul? În afară de faptul că joacă tenis acolo, mai este prin ceva legat de Arene?

Am văzut insinuările unor foști sportivi de performanță legați de trecutul acestor arene. Este regretabil ca s-a ajuns la astfel de invenții. Eu sunt aici de 20 de ani, acum vreo 15 ani l-am văzut doar de vreo două ori pe guvernator pe terenul de tenis. De atunci, nu a mai călcat pe aceste terenuri ca jucător. Dar în toată această perioadă, fără încetare, guvernatorul s-a ocupat continuu de dezvoltarea acestor terenuri, de investiții, de sprijinirea cluburilor și chiar recent, când membri ai Comisiei economice a Senatului au venit aici, Guvernatorul a fost cel care le-a explicat în detaliu întreaga situație. În prealabil, se întâlnise și cu Ministrul Sportului, tot aici, deși e un om foarte ocupat.

 Ce să înțelegem? Că atacurile produc numai emoții, fiindcă atacatorii n-au argumente?

Acesta e adevărul: atacurile produc numai emoții. În legătură cu perpetuarea unor informații false (fake news) despre ce și de ce se întâmplă pe terenurile de tenis din Parcul cu platani, aș mai aminti doar o informație apărută zilele acestea… Informație legată de „refuzul BNR” față de cererea jucătoarei de tenis Simona Halep de a construi un teren de tenis pe suprafață hard. Banca nu a refuzat-o. Din contră, d-rei Simona Halep i-a fost aprobată solicitarea, existând în acest sens și avizul Consiliului de Administrație al BNR. Decizia finală a fost însă alta: ca terenul să fie construit la Clubul Stejarii. Este trist să vezi că numele celei mai bune sportive din România, la ora actuală, este folosit astfel.