Euler Hermes, lider mondial în soluții de asigurare a creditelor, prezintă o analiză asupra comerțului cu mărfuri în primul trimestru al anului 2020, semnalând cea mai accentuată contracție în domeniu din 2009 încoace:

Comerțul mondial: recesiunea a fost confirmată,
atenție la dublul efect generat de valul protecționist

Primul trimestru al anului 2020 a adus cea mai accentuată contracție a comerțului cu mărfuri din 2009 până în prezent, fiind doar prima parte a poveștii. Indicele Trade  Momentum dezvoltat intern de catre Allianz indică faptul că trimestrul 2 poate avea o contracție chiar și mai puternică (a se vedea figura 1). Într-adevăr, luna aprilie ar putea înregistra o scădere de -13% în acest an față de anul 2019. Comerțul mondial per ansamblu  s-a contractat  cu -2,5% trimestrul acesta, față de același trimestru al anului trecut,  în luna martie înregistrandu-se o a treia cifră negativă (-1,4% față de aceeași lună a anului trecut și o scădere de -4,3% anual). În martie, exporturile Chinei și-au revenit,  crescând cu + 12,4% față de aceeași lună a anului 2019 (+ 2,3% anual) pe măsură ce economia a fost repornită, în timp ce zona euro a suferit cea mai mare lovitură, o scădere de -7,7% față de aceeași lună a anului trecut (-10% anual), întrucât au fost afectate marile economii. Ne așteptăm ca în al doilea trimestru să se ajungă la nivelul cel mai de jos, jumătate din PIB-ul global fiind sub influența măsurilor de urgență în aprilie, iar exporturile chineze fiind direct influențate de căderea cererii.

Prețurile mărfurilor la nivel mondial exprimate în USD s-au contractat și mai mult în luna martie (înregistrând o scădere de -3.6% față de aceeași perioadă a anului 2019), cifra trimestrului 1 înregistrând o scădere de -6.2%. Acesta este rezultatul șocului prețului petrolului și al scăderii globale a prețurilor materiilor prime pe măsura ce China și apoi Europa au încetinit  cererea de mărfuri, timp în care dolarul s-a apreciat în mod semnificativ. Pentru exportatori, efectul asupra prețurilor ar trebui să agraveze șocul asupra cererii, afectând  veniturile din export.

Totuși, această imagine ignora  comerțul cu servicii, care a cunoscut probabil o scădere și mai puternică, de două cifre, în primul trimestru, din cauza prăbușirii  serviciilor în turism și transport din întreaga lume. Comerțul cu servicii ar trebui să își revină  într-o perioadă mai lungă de timp, deoarece restricțiile de transport și de călătorie rămân în vigoare chiar și atunci când se  elimina restricțiile interne. Din acest motiv, nu ne așteptăm ca, până la sfârșitul acestui an, comerțul mondial cu bunuri și servicii să depășească 90 % din nivelul anterior crizei.

Figura 1:  – Indicele comerțului cu mărfuri la nivel mondial și Indicele EH Trade  Momentum

Cu albastru – Indicele EH Trade Momentum (scala din dreapta)
Cu roșu – Creșterea volumului global de comerț cu mărfuri (bunuri) anual (CPB, stanga)
Cu verde – Producția mondială globală (anual, stânga)
Sursa: CPB, Euler Hermes, Allianz Research

Ce înseamnă acest lucru pentru companii? În 2020, ne așteptăm ca sectorul energetic să fie cel mai grav afectat (o scădere de -433 miliarde de dolari pentru  exporturi), urmat de metale ( -420 miliarde de dolari) și de servicii de transport legate de producătorii de automobile (-270 miliarde de dolari). În timp ce utilajele și echipamentele, industria textilă și furnizorii pentru industria automobile vor pierde mai puțin în valoare absolută, valoarea exporturilor lor va scădea cu peste 15%. Singurele sectoare neafectate ar trebui să fie sectoarele software și cele de servicii IT (+51 miliarde de dolari obținuți din export) și produsele farmaceutice (+27 miliarde de dolari). Cotațiile  pieței bursiere  încorporează, de asemenea, daunele semnificative din sectoarele pe care le-am identificat: de la începutul anului, indicele MSCI Energy a pierdut -37% din valoarea sa, sectorul auto -18%, cel de transport -16% și metale și minerit -11%, în timp ce indicele Global MSCI a pierdut -12%. Acțiunile din sectorul bancar au scăzut sever cu  -39%.

Figura 2:  Variația exporturilor pe sectoare în 2020 (in miliarde dolari) și ponderea in exporturile totale în 2019 (%)

Sursa: UCNTAD, Euler Hermes, Allianz Research

Ce țară va pierde cel mai mult? Anul acesta, aproape nimeni nu va înregistra câștiguri la export în comparație cu 2019. Cel mai grav afectate țări în ceea ce privește valoarea totală a pierderilor la export sunt, deloc surprinzător, cei mai mari exportatori: China (-275 miliarde de dolari), Statele Unite (-246 miliarde de dolari) și Germania (-239 miliarde de dolari). Clasificăm țările în funcție de pierderile la export în valoare absolută și în funcție de cota lor din totalul exporturilor in 2019. Țările care ar putea înregistra pierderi mari la exporturi în valoare absolută și ca parte din totalul exporturilor lor sunt: Rusia, Regatul Unit, Mexic, Spania, Emiratele Arabe, Belgia și Arabia Saudită.

Figura 3: Variația exporturilor pe țări în 2020 (miliarde de dolari) și ca pondere in exporturile totale în 2019 (%)

Pierdere mai mare la export în valoare absolută, pondere moderată din total exporturi în 2019
Pierdere mai mica in valoare absoluta și pondere mai scazută din total exporturi în 2019
Pierdere mai mică în valoare absolută și pondere mai mare din total exporturi în 2019
Pierdere mai mare in valoare absolută, pondere mai mare din total exporturi în 2019
Sursa: IHS Markit, Euler Hermes, Allianz Research

Figura 4: Variația exporturilor totale pe țări (miliarde de dolari)

Sursa: IHS Markit, Euler Hermes, Allianz Research

România nu apare în tabelul de mai sus, nefiind însă nici în topul celor mai mari exportatori. Adepții unor convingeri populiste ar putea chiar sugera că performanța în cazul unei țări care a „sfidat” scăderea din primul trimestru a economiei Uniunii Europene înregistrând aproape în oglindă o creștere de 2.7%, s-ar putea replica și în al doilea trimestru.

Reversul așteptat pentru aprilie (ca și lună plină în materie de impact al stării de urgență) și parțial pentru luna mai pare însă să fi fost deja anunțat din primul trimestru. Importurile s-au dovedit mult mai inelastice la măsurile restrictive aplicate economiei începând cu luna martie, scăzând cu doar 1.8% în timp ce exporturile s-au prăbușit cu 11.3%. De altfel, la nivelul întregului trimestru 1, exporturile au pierdut 2.6% în timp ce importurile au urcat ușor cu 1,3%, adâncind deficitul comercial deja existent.

Desigur, scăderea abruptă din luna aprilie care ar fi după toate așteptările de ordinul a doua cifre ar trebui să se manifeste prin scăderi similare atât la nivelul exporturilor cât și al importurilor.

Fiind totuși o țară cu o diversificare mai redusă a economiei în sectorul de servicii, impactul asupra României deși major nu ar trebui să se situeze chiar în chenarul de țări cel mai grav afectate. Reluarea pruducției de mașini la începutul lunii mai chiar dacă este un semnal pozitiv menține gradul de incertitudine asupra evoluției exporturilor în  2020. Scăderea chiar și de 2% a exporturilor din primul trimestru pentru segmentul mașini și echipamente pentru transport este îngrijorătoare atât din perspectiva cererii în scădere pronunțată cât și al ponderii uriașe de 48% în total exporturi.   

Sursa: Eurostat, INS mai

În sfârșit, întorcându-ne la situația globală, măsurile protecționiste pe termen scurt privind bunurile medicale, reapariția discursurilor de patriotism economic și a pozițiilor politice de relocalizare ar putea perturba lanțurile de aprovizionare în faza de redresare și ar putea încetini reluarea activității în al doilea semestru. În timp ce China a lovit recent exporturile de orz australiene cu un tarif vamal de 80%, zvonurile despre tarifele la importurile din China ale Statelor Unite  cresc, deoarece acuzațiile asupra rolului jucat de Beijing în criza Covid-19 se intensifică. Tachinările comerciale pe termen scurt ar putea diminua încrederea,  creând confuzie în piețe și  încetinind ciclul investițional. Istoricii în economie au demonstrat că marea depresiune economică din anii ”30 a fost probabil agravată de adoptarea unor politici comerciale restrictive. Ca și în 2019, conflictul comercial SUA-China și recesiunea producției pe care a creat-o au redus peste 300  miliarde de dolari din comerțul mondial.

De asemenea, trebuie monitorizate și schimbările de politici comerciale pe termen mediu. Reprezentantul comercial al Statelor Unite a aclamat sfârșitul politicii de relocare („offshoring”), în timp ce parlamentul European a declarat că „sprijină reintegrarea lanțurilor de aprovizionare în interiorul UE”. Ar putea avea sens  o mișcare generalizată de relocalizare și decuplare de economia chineză?

În primul rând, dependența de producția chineză a crescut în ultimii 20 de ani, ceea ce a făcut ca transferul activităților de producție înapoi în țara de origine  să fie cu atât mai dificilă: începând din 2004, producția chineză a crescut, ca proporție din producția mondială, de peste două ori, in plus  țările și-au sporit dependența directă și indirectă de factorii de producție chinezi (Baldwin și Servet, 2020). Într-adevăr, China este un furnizor de produse intermediare pentru SUA, dar este, de asemenea, un furnizor major de piese auto catre Germania, Japonia, Mexic și Canada. Aceste țări, la rândul lor, utilizează produse chinezești atunci când produc piese și componente auto pe care le vând producătorilor de automobile din SUA, ceea ce creează o dependență indirectă de China, mult mai importanta decât dependenta directa.

În al doilea rând, transferul activitatilor de producție nu înseamnă neapărat o reducere a riscurilor: aceasta poate însemna și plasarea ouălelor în același coș, creând astfel un risc de pro-ciclicitate în momentul declanșării crizei. Imaginați-vă că toate sectoarele devin expuse fluctuațiilor interne ale economiei. Dacă o economie este in tare de urgenta și fabricile sale trebuie blocate, nu poate produce într-adevăr tot ceea ce are nevoie la nivel local.

În al treilea rând, nemulțumirea socială în creștere ar putea fi incompatibilă cu transferul activitatilor de producție, deoarece aceasta ar presupune costuri ridicate ale forței de muncă transferate consumatorilor. Deși independența strategică este promovata  de factorii de decizie, creșterea prețului pentru produsele cheie de folosință îndelungată, cum ar fi automobilele sau articolele electronice de zi cu zi, ar putea fi nepopulare și delicate din punct de vedere politic.

În cele din urmă, dincolo de argumentele politice, lipsesc în continuare stimulentele pentru ca întreprinderile să transfere activitatea de producție, iar acestea ar putea costa mulți bani publici, eventual transferați către contribuabili. Vor prelua companiile aceste costuri in dauna marjelor de profit? Vor reuși toate guvernele să evite efectele teoriei avantajului comparativ al lui Ricardo și alocarea forței de muncă acolo unde este mai ieftin? La acest moment,  pare că există o discrepanță între declaratiile  politice ambițioase  și stimulentele acordate  întreprinderilor.

Dar nu numai comerțul ar putea fi perturbat, deoarece o selectare mai judicioasa  a investițiilor străine directe (ISD) ar putea încetini fluxurile transfrontaliere de capital. Potrivit OCDE, în ultimii ani, aproximativ 55% până la 65% din intrările de investiții străine directe la nivel mondial au fost catre țări ce aplică procese de monitorizare transsectorială a ISD – de două ori mai mult decât procentul de fluxuri globale de ISD care ar fi putut face obiectul unei examinări motivate de securitate pentru majoritatea anilor 1990. Criza Covid-19 va accelera probabil această tendință, având în vedere că normele de control ale UE și Regatului Unit ar putea fi mai stricte. Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) preconizează o scădere drastică a fluxurilor globale de ISD – până la 40% – în perioada 2020-2021, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii.

***

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi, înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

DISTRIBUIȚI