În urma adoptării în Parlament a legilor privind rectificarea bugetului de stat şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) semnalează dispoziţiile pe care le consideră cu „un impact bugetar semnificativ: creşterea pensiilor cu 40%; salarii mai mari pentru profesori cu 200 de lei; bani în plus pentru primării”. În aprecierea CNIPMMR, „criza economică actuală generată de pandemia de Covid-19, coroborată cu scăderea încasărilor la buget, va determina creşterea deficitul public, impulsionat de cheltuielile curente din sectorul public şi în special din cauza indexării cu 40% a pensiilor”.

Pe marginea măsurilor bugetare adoptate și a perspectivei, Consiliul Național al IMM-urilor face următoarea analiză:

Efectele modificărilor introduse în Parlament privind rectificarea bugetară

Având în vedere lipsa de resurse bugetare, creşterile votate de către Parlament vor avea ca efecte:

  • punerea în pericol a sustenabilităţii creșterii economice a României;
  • deteriorarea deficitului de cont curent, având în vedere consumul care depăşește valoarea exporturilor;
  • lipsa resurselor pentru investiţii, care să asigure o dezvoltare durabilă şi sustenabilă;
  • creşterea deficitului public;
  • crearea de tensiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă, în special în domeniul privat

Astfel cum s-a arătat în Raportul de ţară 2020 privind România, al Comisiei Europene, ţara noastră nu a  înregistrat niciun progres în următoarele domenii:

  • Asigurarea implementării cadrului bugetar național,
  • Asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii,
  • Îmbunătățirea competențelor prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior,
  • Finalizarea reformei venitului minim de incluziune,
  • Îmbunătățirea previzibilității procesului decizional,
  • Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat,

toate aceste probleme fiind regăsite şi în modificările introduse în cadrul legii de aprobare a rectificării bugetare pe anul 2020.

Propunerile CNIPMMR privind rectificarea bugetară

CNIPMMR, raportat la realităţile economice şi bugetare, înțelegând nevoile diferitelor categorii sociale şi profesionale, necesităţile pentru dezvoltarea socială şi economică a României, propune actorilor politici o abordare sustenabilă şi adecvată situaţiei economice din prezent, susţinând în mod constant următoarele propuneri:

1. Domeniul social:

  1. Creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o medie de 300 de lei/lună creştere, reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an;
  2. Creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari), reprezentând  un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an; 
  3. Indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari);
  4. Îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei ( în jur de 10.000 pensionari);
  5. Adoptarea de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare.

2. Domeniul economic

  1. Necesitatea sustenabilității și orientării spre investiții a bugetului;
  2. Acordarea sumelor de bani necesare pentru efectuarea plăţilor în cadrul programului Romania Start-up Nation 2018 (sume introduse în cadrul rectificării bugetare prezente).

3. Domeniul educaţiei

    a) Alocarea sumelor pentru asigurarea de materiale de protecţie sanitară a profesorilor şi achiziţia de echipamente care să permită acestora desfăşurea cursurilor on-line;

  b) Dotarea tuturor şcolilor cu toalete în interiorul unităţii de învătământ şi apă curenţă în regim de urgenţă;

 c) Cabinete medicale în toate unităţile de învătământ.

4. Domenul administrativ

 a) Digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor care întrețin nejustificat birocrația

b) Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investițiilor și nu trebuie să fie mai mari decât acestea.

 Top of Form

DISTRIBUIȚI