preluat din ziarul Bursa, semnat de Jack Cutisteanu – Director General PETPROD
Ziarul BURSA #Miscellanea / 25 martie
Iarna 2020-2021 nu a fost iarnă. A fost un fel de toamnă lungă şi uscată. La final a nins puţin, ba a mai şi plouat, în special în Transilvania.
Sistemul energetic a trecut cu bine această perioadă dificilă istoric şi calendaristic. Fără îndoială este meritul domnului Ministru al energiei Virgil Popescu. El, Ministrul, şi devotatul personal profesionist din minister au aranjat lucrurile. Au făcut o treabă bună! Nu au fost consumuri mari, nu au fost incidente, nu au fost accidente, nu au fost întreruperi, nici măcar planificate.
Să nu uităm că Ministerul şi domnul Ministru personal au avut un ajutor substanţial şi de neînlocuit de la ANRE.
ANRE s-a comportat şi continuă să o facă, cu distincţie şi discreţie, într-o manieră demnă de toată lauda. Nu a făcut nimic.
Un Hip, Hip, Ura! pentru ANRE.
Să v-o spun pe cea dreaptă. Prin octombrie (parcă), când minerii erau în grevă şi stocurile de cărbune la Complexul Energetic Oltenia şi alte grupuri pe cărbune, stocurile de iarnă declarate erau pentru… o zi-două (greve ale minerilor, întâlniri la minister, vizita domnului ministru în Valea Jiului, promisiuni făcute minerilor, bani, bani şi iar bani)! Mi-am făcut rugăciunile de rigoare cerând Divinităţii să nu ne pedepsească prea tare, pe noi cei mici şi neputincioşi. Îmi spuneam, în gând, că eu am încredere în domnul Ministru, trupa de specialişti din minister (pe unii îi cunosc bine şi ştiu ce pot), ANRE, ANM, Înalt pre Sfinţia sa Patriarhul, Marele Imam şi Primul Rabin.
Şi iată, miracolul s-a produs! Nu e meritul meu şi al rugilor mele. Nu! E meritul celor care au ştiut ce fac, au făcut ce au ştiut şi cum au ştiut şi a ieşit bine! E meritul tuturor celor care nu au fost implicaţi sau nu s-au amestecat.
Nu a plouat şi nu a nins.
Nu prea e apă.
Lacurile de acumulare erau, acum două săptămâni, la nivelul de avarie – în jur de 62% grad de umplere. Vântul bate, dar nu cine ştie ce. Soare, lumină, este.
Consumul de energie nu are tendinţă de creştere din cauza pandemiei. Cum nici consumul casnic nu va creşte, că a venit primăvara.
Spunea Petre Ţuţea sau Petre Carp:”Românii au atât noroc că nu le trebuie şi minte” (citat aproximativ, din memorie).
Specialiştii, în „timpul probabil”, prevestesc o vreme caldă cu precipitaţii reduse (sub media istorică a perioadei!)
Frumoasă exprimare. Frumoasă prognoză. Se poate întâmpla orice, că ei au prevestit corect. Iar dacă nu…
A fost Covid!
Avem un vinovat de serviciu. Explicaţie bună la toate relele!
Va propun un exerciţiu de imaginaţie.
O iarnă ca aceea din 2017, dacă memoria nu mă înşeală. Frig o perioada îndelungată, episoade de ger năprasnic, nu se putea extrage cărbune, rezerve normal că nu erau la centralele pe cărbune, presiunea gazului în reţeaua Transgaz era scăzută din cauza gerului. Vânt preponderent în rafale în toată ţara – 100 km/h şi peste.
În iarna 2020-2021 incomparabil a fost mai bine.
Să nu credeţi că suntem singuri. Nu!
Aţi auzit de „EVENT 201”?
EVENT 201 este un exerciţiu computerizat de 3,5 ore de simulare a unei serii de scenarii dramatice, discuţii şi confruntări dificile, cât mai aproape de dilemele reale asociate unor ipotetice, dar plauzibile pandamii. Au fost 15 jucători. Guverne, companii multinaţionale, oameni de ştiinţă etc.
Au fost câteva concluzii. Enumăr câteva mai interesante:
1. În ultima perioadă a fost o creştere de evenimente pandemice. Aproximativ 200 de evenimente pe an. Aceste evenimente au influenţă directă şi crescândă În sanatatea publică, economie şi societate;
2. Pandemiile sunt cu atât mai periculoase cu cât ne dăm seama că nu le putem prevedea şi nu avem leac pentru ele;
3. Suntem cu toţii de accord că este o problemă de timp până când o astfel de pandemie va deveni „globală” cu consecinţe potenţiale catastrofale. Studiile arată că pierderile anuale cauzate de pandemii vor fi în jur 0,7%, prin Produsul Global Brut, adică 570 miliarde dolari;
4. Soluţia, se pare, nu poate fi decât una – „cooperarea reală şi solidă între industrii, ştiinţe, guverne şi instituţii internaţionale”.
Este posibil?
Da.
Este probabil?
Nu.
Avem aceste predicţii care par foarte aproape de adevăr, par luate din studiile de schimbări climatice. Putem să ne apărăm? Putem să facem ceva care să micşoreze pagubele materiale şi pierderile umane posibile şi probabile?
Cred că da!
Ce trebuie să facem pentru asta? În primul rând trebuie să conştientizăm ameniţarea. Să încercăm cuantificarea ei, să facem o ierarhizare a domeniilor expuse efectelor pandemiilor de toate felurile. Să încercăm să compunem strategii de prevenire şi protecţie. Să elaborăm programe de urmat în cazul fiecărui tip de pandemie din lista de mai sus. Organizarea societăţii civile trebuie să fie militară.
Fiecare trebuie să ştie ce are de făcut în ipoteza unui anume tip de pandemie. Să se cunoască coordonatorul, cine cui răspunde, cine ce face, cine când face.
La război ca la război.
Dacă nu eşti pregătit din timp de pace, ai pierdut războiul înainte de a început!
Şi atunci „Vae victis!” Vai de cei învinşi!
©ziarul Bursa,
semnat de Jack Cutisteanu- Director General PETPROD
