APCE cere ca 10% din fondurile naționale pentru reconstrucția Ucrainei să meargă spre reabilitarea persoanelor cu dizabilități

0
Man sitting with a prosthetic leg visible, wearing white sneakers in a studio setting.
APCE consideră reabilitarea veteranilor și civililor cu dizabilități o componentă pe termen lung a reconstrucției sociale a Ucrainei.

Statele membre ale Consiliului Europei ar trebui să direcționeze cel puțin 10% din fondurile lor naționale alocate reconstrucției Ucrainei către reabilitarea și reintegrarea socială a veteranilor și civililor cu dizabilități, potrivit unei rezoluții adoptate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. APCE cere ca sprijinul să depășească tratamentul medical și protezarea și să includă sănătatea mintală, adaptarea locuințelor, revenirea pe piața muncii, sprijinul acordat familiilor și accesibilizarea infrastructurii.

Pe scurt

  1. APCE cere statelor membre ale Consiliului Europei să aloce cel puțin 10% din fondurile lor naționale pentru reconstrucția Ucrainei reabilitării și reintegrării sociale a veteranilor și civililor cu dizabilități.

  2. Rezoluția permite ca o parte din activele rusești înghețate și veniturile produse de acestea să fie folosite pentru finanțarea acestor măsuri.

  3. Ucraina este îndemnată să creeze un traseu unic și transparent pentru accesul veteranilor la beneficii și servicii, alături de programe de reabilitare pe termen lung și reintegrare profesională.

  4. APCE cere servicii accesibile și în afara marilor centre urbane, sprijin pentru familii și îngrijitori și o mai bună colectare a datelor privind situația veteranilor.

  5. Textul este o rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. El formulează solicitări adresate statelor și autorităților ucrainene și nu stabilește automat o alocare din bugetul Uniunii Europene.

Rezoluția pornește de la amploarea efectelor pe termen lung ale războiului asupra persoanelor care au dobândit dizabilități. APCE indică faptul că numărul persoanelor cu dizabilități provocate de război depășise 200.000 în 2024 și continua să crească. În 2025, peste 33.000 de militari au primit servicii de reabilitare în unitățile medicale militare, iar peste 435.000 de persoane au beneficiat de servicii gratuite de reabilitare prin programul ucrainean de garanții medicale.

Adunarea tratează reabilitarea ca pe un proces mai larg decât intervenția medicală imediată. Textul adoptat include recuperarea clinică, adaptarea locuinței, sănătatea mintală, accesul la informații, revenirea la muncă și sprijinirea familiilor. Sunt evidențiate separat nevoile veteranilor care locuiesc în afara marilor centre urbane, ale persoanelor cu deficiențe senzoriale, ale veteranilor fără loc de muncă și ale familiilor care preiau rolul de îngrijitor informal.

Pe această bază, APCE solicită statelor membre să rezerve cel puțin o zecime din fondurile naționale pe care le alocă reconstrucției Ucrainei pentru reabilitarea și reintegrarea socială a veteranilor și civililor cu dizabilități. Textul adoptat adaugă că o parte din activele rusești înghețate și din veniturile generate de acestea ar putea fi utilizate în același scop.

Solicitarea nu stabilește o sumă comună pentru toate statele. Procentul de 10% se raportează la fondurile naționale pe care fiecare stat le alocă reconstrucției Ucrainei. Rezoluția nu transformă această proporție într-o linie bugetară europeană și nu stabilește o redistribuire automată a fondurilor UE.

Pentru autoritățile de la Kiev, APCE propune construirea unui sistem coerent de sprijin care să reducă fragmentarea serviciilor. Veteranilor ar trebui să le fie oferită o singură cale transparentă pentru accesarea beneficiilor și serviciilor, sub forma unui mecanism de tip ghișeu unic. Acesta ar trebui să lege reabilitarea pe termen lung de medicina militară specializată, sprijinul psihologic, îngrijirea la domiciliu, adaptarea mediului de viață, reintegrarea profesională și accesul la infrastructură și transport.

Rezoluția cere și participarea directă a veteranilor cu dizabilități și a organizațiilor care îi reprezintă la elaborarea politicilor care îi privesc. Serviciile și beneficiile ar trebui să fie accesibile fără discriminare, iar sistemul trebuie să ia în calcul situații diferite, inclusiv nevoile femeilor veterane, ale persoanelor care trăiesc în zone rurale și ale celor cu dizabilități senzoriale.

O componentă separată privește personalul necesar pentru furnizarea serviciilor. APCE solicită formarea sistematică a profesioniștilor din sănătate, lucrătorilor sociali și specialiștilor care gestionează cazurile veteranilor, cu o atenție specială pentru regiunile rurale și serviciile comunitare. Familiile și persoanele care oferă îngrijire informală ar trebui să aibă acces la sprijin psihologic, formare și servicii care să le permită perioade de repaus.

Adunarea cere în paralel un sistem comun pentru colectarea datelor. Acesta ar trebui să urmărească numărul persoanelor care primesc reabilitare, timpul de așteptare pentru servicii, diferențele regionale de acces, situația ocupării forței de muncă, sănătatea mintală, condițiile familiilor și accesibilitatea infrastructurii. Datele ar urma să fie defalcate inclusiv după sex și publicate periodic pentru a putea fi folosite în planificarea politicilor.

Serviciile protetice reprezintă deja una dintre componentele majore ale răspunsului ucrainean. Potrivit datelor incluse în rezoluție, aproximativ 11.400 de persoane au primit proteze și alte dispozitive tehnice în 2024, dintre care aproximativ 2.500 erau militari. Numărul total al protezelor de diferite tipuri distribuite în acel an s-a apropiat de 20.000, iar în primele șase luni din 2025 fuseseră furnizate deja 9.400 de proteze pentru membrele superioare și inferioare.

APCE indică și structurile dezvoltate deja de Ucraina, între care Ministerul Veteranilor, rețeaua de specialiști care sprijină veteranii în comunități, digitalizarea serviciilor și extinderea rețelei de reabilitare și protezare. Rezoluția menționează centre specializate precum Superhumans Center și Unbroken și un nou fond internațional multidonator pentru veteranii ucraineni și familiile lor, lansat împreună cu Canada în septembrie 2026.

Sprijinul internațional ar trebui să includă și tratamentul direct al militarilor și civililor răniți în unități medicale din alte state, formarea specialiștilor ucraineni în reabilitare, protezare și sănătate mintală și accesul veteranilor ucraineni aflați în alte țări la servicii naționale de reabilitare și tehnologii asistive.

Adunarea recomandă și utilizarea instrumentelor Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru proiecte sociale pe termen lung în Ucraina. Exemplele enumerate sunt centrele de reabilitare, locuințele asistate, adaptarea mediului de viață, sprijinul acordat familiilor, reintegrarea profesională și serviciile disponibile în afara marilor zone urbane.

Într-o recomandare separată, APCE cere Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei să includă reintegrarea și reabilitarea veteranilor cu dizabilități în viitorul Plan de acțiune pentru Ucraina. Textul menționează explicit necesitatea ca măsurile să includă femeile, persoanele LGBTI și veteranii care nu sunt cetățeni ucraineni.

Rezoluția solicită și statelor care nu au făcut acest lucru să semneze sau să ratifice Convenția de instituire a Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina. Mecanismul face parte din arhitectura internațională dezvoltată pentru examinarea cererilor privind prejudiciile produse de război.

APCE a adoptat rezoluția privind sprijinul sistemic pentru militarii ucraineni cu dizabilități la 29 septembrie. Textul se bazează pe raportul lui Jan Filip Libicki din Comisia pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă și pe avizul Comisiei pentru egalitate și nediscriminare. Rezoluția a primit 87 de voturi pentru, fără voturi împotrivă sau abțineri.