Ungaria a încălcat libertatea de exprimare a organizațiilor Háttér Társaság și Amnesty International Magyarország prin măsurile luate împotriva campaniei lor pentru voturi nule la referendumul din aprilie 2022, a decis în unanimitate Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În hotărârea pronunțată la 3 noiembrie, judecătorii au stabilit că legea electorală nu oferea un temei suficient de clar și previzibil pentru sancționarea unui asemenea îndemn. Decizia nu este încă definitivă.
Pe scurt
-
Háttér Társaság și Amnesty International Magyarország au încurajat votul nul la referendumul din 3 aprilie 2022, ale cărui întrebări vizau orientarea sexuală, tranziția de gen și minorii. Organizațiile considerau întrebările înșelătoare și discriminatorii.
-
Comisia Electorală Națională a considerat campania contrară scopului referendumului, deși votul nul era permis. Háttér Társaság a rămas cu o amendă de trei milioane de forinți, aproximativ 7.400 de euro; o amendă separată aplicată Amnesty fusese anulată de Kúria.
-
CEDO a constatat încălcarea articolului 10 din Convenție: legea nu permitea organizațiilor să prevadă suficient de clar că mesajele lor puteau atrage sancțiuni. Curtea a subliniat rolul ONG-urilor în supravegherea democratică.
-
Háttér Társaság primește 7.400 de euro pentru prejudiciul material. Fiecare organizație primește separat 3.000 de euro pentru prejudiciul moral și 1.000 de euro pentru cheltuieli. Plata este datorată în termen de trei luni de la definitivarea hotărârii.
-
Plângerea separată privind dreptul la un proces echitabil a fost declarată inadmisibilă. Hotărârea nu decide asupra conținutului politic al referendumului și nu stabilește o regulă fără excepții pentru toate campaniile în favoarea votului nul.
În hotărârea privind cele două ONG-uri, Curtea de la Strasbourg a examinat dacă autoritățile ungare puteau sancționa campania lor folosind un principiu general al legislației electorale: exercitarea drepturilor în conformitate cu scopul lor. Problema nu era existența dreptului alegătorilor de a depune un buletin nul, recunoscută inclusiv de autoritatea electorală, ci posibilitatea organizațiilor de a anticipa consecințele juridice ale îndemnului adresat publicului.
Referendumul din 3 aprilie 2022 s-a desfășurat în aceeași zi cu alegerile parlamentare. Guvernul îl prezentase ca pe o inițiativă pentru protejarea copiilor. Cele patru întrebări priveau activități educaționale despre orientări sexuale fără consimțământ parental, promovarea intervențiilor de schimbare de sex către minori și expunerea acestora la anumite conținuturi media sexuale sau despre schimbarea de sex.
Cele două reclamante și alte douăsprezece organizații civice au considerat întrebările înșelătoare și promotoare ale unor politici homofobe și transfobe. Aceasta era poziția campaniei lor. Au publicat mesaje pe rețele sociale și au folosit site-ul comun ervenytelenul.hu pentru a recomanda votul nul și a explica modul de completare a buletinului.
Potrivit contextului factual consemnat de CEDO, aproximativ 1,7 milioane de alegători au depus buletine nule, circa 30% dintre voturile exprimate. Niciuna dintre cele patru întrebări nu a întrunit condiția de validitate, care cerea ca majoritatea tuturor alegătorilor înregistrați să exprime un vot valid. Aceste cifre nu stabilesc câte persoane au urmat efectiv campania celor două ONG-uri.
Comisia Electorală Națională a amendat Háttér Társaság cu trei milioane de forinți pentru mesajele de pe Facebook. Autoritatea a susținut că îndemnul la vot nul împiedica realizarea scopului referendumului, prin care cetățenii trebuiau să își exprime voința asupra întrebărilor. Într-o decizie distinctă, a considerat nelegală și campania de pe site-ul comun, fără o amendă suplimentară, deoarece perioada de campanie se încheiase.
Litigiul de la Strasbourg trebuie deosebit de celelalte sancțiuni aplicate atunci. Amnesty International Magyarország primise, separat, tot o amendă de trei milioane de forinți pentru mesaje pe Facebook, dar Kúria, instanța supremă ungară, a anulat-o. Au fost anulate și amenzile de câte 176.400 de forinți aplicate mai multor ONG-uri, inclusiv celor două reclamante, pentru un alt mesaj al campaniei.
În procedurile care au ajuns în fața CEDO, Kúria respinsese cererile de control judiciar fără examinarea fondului, apreciind că argumentele juridice nu fuseseră prezentate suficient de precis. Curtea Constituțională a respins ulterior plângerile. În alte litigii privind aceeași campanie, complete ale Kúria au decis însă că un principiu general nu putea înlocui o restricție legală expresă asupra exprimării politice.
Guvernul ungar a contestat existența unei încălcări a libertății de exprimare și a susținut că ONG-urile nu epuizaseră corespunzător căile interne de atac. CEDO a respins această obiecție: organizațiile ridicaseră în substanță problema libertății de exprimare atât în fața Kúria, cât și a Curții Constituționale, oferind instanțelor naționale posibilitatea de a remedia încălcarea invocată.
Pe fond, judecătorii au reținut că declararea campaniei ca nelegală și amenda aplicată Háttér Társaság constituiau ingerințe în libertatea de exprimare. Pentru a fi compatibilă cu Convenția, o asemenea restricție trebuie mai întâi să fie prevăzută de o lege suficient de precisă. Nu este suficient ca autoritățile să invoce o dispoziție existentă dacă efectele interpretării ei nu pot fi prevăzute rezonabil.
Curtea a observat că dreptul ungar nu conținea o normă care să interzică votul nul sau îndemnul la un asemenea vot. A ținut seama și de soluțiile altor complete ale Kúria, care protejaseră campania în lipsa unei interdicții exprese. În aceste condiții, cadrul aplicat ONG-urilor nu oferea suficiente garanții împotriva arbitrariului. Aceasta a fost baza constatării încălcării articolului 10; Curtea nu a mai examinat separat celelalte argumente privind justificarea restricției.
Raționamentul continuă jurisprudența Marii Camere din cauza Magyar Kétfarkú Kutya Párt împotriva Ungariei, soluționată în 2020. Acolo era vorba despre un partid care pusese la dispoziție o aplicație pentru distribuirea anonimă a fotografiilor buletinelor de vot la referendumul din 2016. Și atunci, interpretarea imprevizibilă a aceluiași principiu electoral condusese la încălcarea libertății de exprimare. În cauza actuală, CEDO a acordat o importanță deosebită rolului ONG-urilor de supraveghere a vieții publice.
Organizațiile au invocat separat dreptul la un proces echitabil, susținând că soluțiile diferite ale Kúria afectaseră securitatea juridică. CEDO a declarat această plângere vădit nefondată și inadmisibilă. Deciziile indicate fuseseră pronunțate între 13 și 15 aprilie 2022, un interval care nu demonstra diferențe de jurisprudență de lungă durată. Nu există, așadar, o constatare separată a încălcării articolului 6.
Pentru amenda suportată de Háttér Társaság, Curtea a acordat organizației 7.400 de euro pentru prejudiciul material. Fiecare dintre cele două ONG-uri primește, în plus, 3.000 de euro pentru prejudiciul moral și 1.000 de euro pentru cheltuieli. Plata trebuie făcută în trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă; după acest termen sunt prevăzute dobânzi de întârziere.
Hotărârea de Cameră nu era definitivă la momentul publicării. Constatarea privește lipsa unui temei legal suficient de clar pentru măsurile contestate, nu validitatea politică a întrebărilor referendumului. Ea nu instituie o protecție fără limite pentru orice conduită de campanie: statelor le revine obligația ca restricțiile asupra exprimării să respecte cerințele Convenției.
