Obstacolele semnalate de Parchetul European în anchetele de corupție au provocat, în Comisia LIBE a Parlamentului European, întrebări despre felul în care Comisia Europeană își formulează evaluările privind statul de drept. Critica a vizat diferența dintre aprecierea unei cooperări în general eficiente și dificultățile consemnate în notele de subsol. Michael McGrath a răspuns invocând evaluarea sistemului european antifraudă și posibilitatea unor schimbări legislative, fără să anunțe o modificare concretă.
Discuția a avut loc la 15 septembrie, în grupul de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale din cadrul LIBE. Președinția ședinței a cerut mai multă claritate în prezentarea concluziilor raportului anual. Întrebarea privea ce greutate primesc dificultățile practice ale procurorilor atunci când Comisia formulează o apreciere de ansamblu favorabilă despre cooperarea instituțională.
Pasajul se regăsește în capitolul despre Grecia al raportului din 2026. Comisia descrie cooperarea dintre EPPO, poliție și parchetele naționale drept „în general eficientă”. Nota 73 consemnează însă că EPPO raportează întârzieri, resurse insuficiente și imunități ale membrilor guvernului care, în unele cazuri, au afectat investigarea și urmărirea penală eficientă a corupției la nivel înalt. Nota precedentă redă poziția guvernului grec, care consideră că a satisfăcut solicitările EPPO privind personalul, finanțarea și sprijinul administrativ.
Există și un avertisment public separat al procurorilor europeni. La 22 mai, procurorul-șef european a sesizat Comisia în temeiul regulamentului de condiționalitate bugetară, invocând modificări și decizii care afectează funcționarea EPPO în Grecia. Instituția a criticat o procedură specială introdusă pentru infracțiuni grave comise de parlamentari și refuzul Consiliului Judiciar Suprem de a recunoaște efectul deplin al prelungirii cu cinci ani a mandatelor a trei procurori europeni delegați.
Acea sesizare exprimă evaluarea EPPO asupra obstacolelor întâmpinate. Ea nu constituie, prin ea însăși, o decizie de suspendare a fondurilor. Mecanismul de condiționalitate presupune evaluarea Comisiei și, dacă sunt îndeplinite criteriile legale, o propunere de măsuri asupra căreia decide Consiliul. Aprecierea cooperării din raport și avertismentul procurorilor trebuie astfel citite în procedurile lor distincte.
În răspunsul dat eurodeputaților, McGrath a afirmat că EPPO are sprijinul său și al Comisiei în toate statele membre. El a subliniat că activitatea procurorilor europeni este întemeiată pe dreptul UE și trebuie susținută. A plasat întrebarea despre obstacole în contextul revizuirii arhitecturii antifraudă, la care lucrează mai multe servicii ale Comisiei și care include evaluarea activității Parchetului European.
Revizuirea fusese pregătită printr-o carte albă a Comisiei din iulie 2025. Aceasta propune examinarea lacunelor și suprapunerilor dintre instituțiile care protejează bugetul UE, de la prevenirea fraudei până la anchete și recuperarea banilor. Documentul indică schimbul de informații, accesul la date și cooperarea dintre investigațiile penale și cele administrative ca domenii în care sistemul poate fi îmbunătățit.
McGrath nu a precizat în ședință ce dispoziții ar trebui schimbate și nici nu a anunțat o procedură nouă împotriva Greciei. Răspunsul său a deschis discuția despre instrumentele procurorilor, dar nu a explicat punctual cum sunt cântărite dificultățile din nota de subsol în calificativul general al raportului. Această cerere de clarificare a rămas fără un răspuns detaliat în schimbul de opinii.
