
Comisia Europeană va prezenta în noiembrie 2026 inițiative pentru folosirea inteligenței artificiale în sănătate, transport, sectorul agroalimentar, producția industrială avansată, precum și în apărare și spațiu. Ursula von der Leyen a anunțat, în discursul privind starea Uniunii, că executivul european vrea să transforme datele deținute de industriile europene în aplicații specializate, utilizabile în activitatea întreprinderilor și a serviciilor publice.
Pe scurt
-
Comisia va prezenta inițiative în noiembrie 2026 pentru cinci grupuri de sectoare. Lista cuprinde sănătatea, transportul, sectorul agroalimentar, producția avansată și, împreună, apărarea și spațiul.
-
Datele sectoriale sunt baza propusă pentru aplicații adaptate activității întreprinderilor. Strategia europeană privind uniunea datelor prevede deja laboratoare care să faciliteze accesul companiilor și cercetătorilor la astfel de resurse.
-
În sănătate, von der Leyen propune AI ca sprijin pentru medici. Există deja o rețea europeană de centre care urmează să evalueze instrumentele de screening în condiții clinice, inclusiv siguranța și raportul dintre costuri și rezultate.
-
Discursul anunță prezentarea unor inițiative, nu lansarea unui program cu reguli definitive. Bugetul, selecția proiectelor, condițiile specifice de acces la date și calendarul aplicării nu sunt încă precizate.
Accentul cade pe valoarea obținută din folosirea tehnologiei. Președinta Comisiei susține că Europa poate beneficia de AI chiar și atunci când tehnologia de vârf este dezvoltată în altă parte. Dezvoltarea unui model și introducerea lui într-un proces de producție sau într-un serviciu medical sunt etape diferite. Pentru a doua, von der Leyen invocă industriile europene și datele lor de specialitate drept avantaje care pot susține modele adaptate unor sarcini concrete.
Discursul indică aplicații pe liniile de producție, în agricultura de precizie, în rețelele energetice și pentru conducerea autonomă. Acestea ilustrează direcția urmărită, fără să constituie o listă de proiecte aprobate. Cele cinci grupuri de sectoare selectate pentru inițiativele din noiembrie includ atât industria alimentară alături de agricultură, cât și activitățile spațiale alături de apărare.
Accesul la date are deja instrumente europene în pregătire. Strategia privind uniunea datelor prevede laboratoare de date care să combine resurse publice și private și să pună date sectoriale de calitate la dispoziția companiilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și a cercetătorilor. Aceste laboratoare ar trebui să faciliteze utilizarea, pentru AI, a datelor din spațiile europene comune de date.
Există și drepturi de acces aplicabile deja. Regulamentul privind datele, cunoscut ca Data Act, le permite utilizatorilor produselor conectate să acceseze datele generate prin folosirea lor și să le partajeze cu terți. Pentru o întreprindere industrială sau o fermă, acestea pot fi date despre funcționarea utilajelor. Regimul păstrează condiții privind utilizarea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal; nu echivalează cu accesul liber al oricărui dezvoltator AI la toate datele unei companii.
Inițiativele promise se înscriu într-o politică de adoptare a AI care există deja. Strategia Apply AI acoperă zece sectoare industriale și sectorul public și urmărește inclusiv sprijinirea IMM-urilor. Ea prevede acces la infrastructuri de calcul, facilități de testare și sprijin prin centrele europene de inovare digitală. Discursul nu precizează ce instrumente suplimentare vor fi anunțate pentru cele cinci domenii prioritare.
În sănătate, von der Leyen a ales depistarea cancerului de sân pentru a ilustra utilizarea AI sub controlul medicilor. „Ideea este că AI trebuie să îi sprijine pe medicii noștri. Nu să îi înlocuiască”, afirmă ea în textul discursului. Un exemplu cercetat este studiul suedez MASAI. Potrivit Universității Lund, AI repartiza mamografiile pentru interpretare de către unul sau doi radiologi, în funcție de riscul estimat, și semnala zonele suspecte din imagini. Medicii continuau să interpreteze examinările.
Rezultatele publicate în The Lancet, într-un studiu cu 105.934 de femei repartizate aleatoriu în două grupuri, arată o sensibilitate de 80,5% cu AI, față de 73,8% la dubla citire fără AI. Aceasta măsoară proporția cancerelor identificate prin screening. Specificitatea, adică identificarea corectă a absenței cancerului, a fost de 98,5% în ambele grupuri. Rezultatul privind cancerele diagnosticate între două runde de screening nu a arătat o reducere semnificativă statistic, iar studiul nu a demonstrat un efect asupra mortalității.
Lund raportează și o reducere cu 44% a volumului de muncă al radiologilor pentru interpretarea mamografiilor, prin această organizare a muncii. Cifra nu reprezintă o economie de 44% din costul total al serviciului. Evaluarea în practica medicală este și scopul rețelei europene de centre de screening asistat de AI, care și-a ținut prima reuniune în mai 2026. Centrele urmează să testeze integrarea instrumentelor în activitatea curentă, performanța locală, siguranța și raportul dintre costuri și rezultate.
Aceste cercetări și infrastructuri oferă exemple concrete de utilizare și evaluare, dar nu sunt rezultate ale inițiativelor care vor fi prezentate în noiembrie. Von der Leyen a anunțat că statele membre, eurodeputații, industria și antreprenorii vor fi invitați să participe. Discursul și fișa care îl însoțește nu precizează bugetul, criteriile de selecție a proiectelor, condițiile specifice de acces la date sau calendarul punerii în aplicare. De aceste detalii va depinde ce sprijin vor putea solicita efectiv întreprinderile și instituțiile interesate.


