Comisia Europeană cere Israelului să repare prejudiciile provocate prin demolarea construcțiilor finanțate de UE în teritoriile palestiniene, a declarat la Strasbourg Francesca Pessina, șefă de unitate în Direcția Generală pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golf. În fața Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Palestina, Pessina a invocat o școală finanțată de UE și Franța, demolată în august 2025, pentru care a indicat o valoare de 120.000 de euro. Ea a descris demersurile diplomatice pentru repararea prejudiciilor, fără să prezinte sume recuperate.
Pessina a intervenit în dezbaterea privind accesul la educație în teritoriile palestiniene ocupate, organizată în cadrul reuniunii Delegației pentru relațiile cu Palestina (DPAL). Întrebarea adresată Comisiei privea școlile finanțate din bani europeni și demolate de forțele israeliene, precum și posibilitatea de a obține reconstruirea lor sau despăgubiri.
Potrivit explicațiilor sale, UE solicită oficial Israelului repararea prejudiciului în conformitate cu dreptul internațional. Demersurile includ cereri și scrisori transmise prin ambasadorul UE în Israel. Ea a arătat că răspunsurile nu favorizează întotdeauna rezolvarea problemei, dar că solicitările continuă să fie înaintate. Nu a precizat ce răspuns a primit UE în cazul școlii menționate sau dacă Israelul a acceptat o despăgubire.
Cazul descris corespunde școlii din al-Aqaba, în nordul Cisiordaniei. Ministerul francez de Externe a confirmat, la 15 august 2025, distrugerea unei școli aflate în construcție, finanțată de Agenția Franceză de Dezvoltare împreună cu UE. Proiectul făcea parte dintr-un program de dezvoltare rurală și urma să primească aproximativ 100 de copii palestinieni. Parisul a condamnat demolarea și a cerut autorităților israeliene să răspundă pentru ea.
OCHA, biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare, datează demolarea din al-Aqaba la 5 august 2025. Clădirea urma să înlocuiască școala existentă, cu infrastructură și dotări insuficiente. Potrivit OCHA, proiectul primise un ordin de oprire a lucrărilor în iunie 2024, iar consiliul local depusese ulterior planurile și cererile de autorizare. Raportul consemnează un răspuns al administrației civile israeliene potrivit căruia demolarea urma să fie suspendată până la o decizie a instanței, apoi distrugerea clădirii în august 2025.
Pessina a indicat valoarea de 120.000 de euro fără să precizeze cât provenea din bugetul UE și cât din finanțarea franceză. Intervenția sa nu a clarificat nici dacă suma acoperă întregul proiect, lucrările efectuate până la demolare sau prejudiciul pentru care s-au cerut despăgubiri. Nu este, așadar, o sumă pe care Comisia a anunțat că a recuperat-o sau pe care Israelul ar fi acceptat să o plătească.
Cererile de reparare a prejudiciului precedă acest caz. Într-un răspuns parlamentar din aprilie 2023, Comisia explica faptul că urmărește demolările și confiscările bunurilor finanțate de donatori, inclusiv pierderile aferente, și că solicitase în mai multe rânduri restituirea bunurilor finanțate de UE sau despăgubiri. Răspunsul menționa și o scrisoare comună trimisă în noiembrie 2022 autorității israeliene COGAT de misiunile diplomatice din Ierusalim și Ramallah, privind incidente anterioare.
La Strasbourg, Pessina a descris continuarea acestei practici diplomatice, fără să prezinte un bilanț al cererilor soluționate sau al sumelor încasate. Pentru școala invocată, rămân neprecizate cuantumul despăgubirii solicitate, răspunsul israelian și existența unei eventuale plăți. Din intervenția sa nu se poate stabili rezultatul financiar al demersurilor, iar lipsa acestor informații nu dovedește că UE nu a recuperat despăgubiri.
