Curtea de Conturi Europeană avertizează că țintele de protecție a mărilor pentru 2030 riscă să fie ratate

Uniunea Europeană riscă să rateze țintele de protejare a mărilor până în 2030, avertizează Curtea de Conturi Europeană într-un raport publicat luni, 26 octombrie 2026. Deși rețeaua ariilor marine protejate s-a extins, desemnarea lor nu este însoțită întotdeauna de restricții, finanțare și monitorizare care să asigure conservarea habitatelor și speciilor. Raportul citează o estimare potrivit căreia mai puțin de 1% din apele marine ale UE sunt strict protejate, mult sub obiectivul de 10% pentru sfârșitul deceniului.

Diferența dintre o arie protejată pe hartă și una protejată în practică este constatarea centrală a auditului. Clasificarea juridică trebuie însoțită de obiective de conservare, reguli pentru activitățile care pot afecta ecosistemele și capacitatea autorităților de a controla respectarea lor. În lipsa acestor condiții, extinderea suprafețelor desemnate poate da o imagine prea favorabilă asupra protecției reale.

Indicatorul Agenției Europene de Mediu arată că suprafața marină desemnată ca protejată a crescut de la 4,15% în 2012 la 13,7% în 2023. El reunește siturile Natura 2000, desemnările naționale și zonele protejate în cadrul convențiilor maritime regionale, evitând dubla numărare a suprafețelor suprapuse.

Curtea semnalează și o problemă a bazei de calcul: suprafața marină folosită de AEM pentru indicator este cu aproximativ 7% mai mică decât suprafața totală a zonelor economice exclusive analizate de auditori. Potrivit raportului, diferența majorează ponderea raportată a ariilor protejate cu circa un punct procentual.

Strategia UE privind biodiversitatea urmărește protejarea juridică și gestionarea eficientă a cel puțin 30% din mările Uniunii până în 2030, cu cel puțin 10% din suprafața marină totală sub protecție strictă. Sunt obiective la nivelul UE, pentru care statele sunt chemate să contribuie, nu cote obligatorii identice stabilite automat pentru fiecare țară. Estimarea de sub 1% privind protecția strictă este distinctă de indicatorul pentru 2023 și nu trebuie citită ca o măsurare exactă, realizată în același an. Regimul strict urmărește protejarea proceselor naturale prin excluderea activităților incompatibile cu conservarea, inclusiv a exploatării resurselor.

Pescuitul este una dintre principalele presiuni examinate. În anumite arii continuă activități care afectează fundul mării, însă includerea unui sit în Natura 2000 nu produce o interdicție generală și uniformă pentru toate uneltele de pescuit. Restricțiile trebuie stabilite în raport cu habitatele și speciile protejate și cu regulile aplicabile. Comisia subliniază, în răspunsul său, că legislația de mediu cere deja atât desemnarea, cât și gestionarea eficientă a ariilor: absența unei interdicții automate nu înseamnă absența obligațiilor de conservare.

Când măsurile afectează flotele mai multor state, procedurile politicii comune în domeniul pescuitului impun cooperare și fundamentare științifică. Negocierile dintre state și consultările pot dura ani, întârziind protecția habitatelor. Comisia recunoaște că mecanismul a funcționat lent, dar precizează că elaborarea recomandărilor comune revine statelor membre și că o parte importantă a negocierilor are loc fără implicarea sa directă.

Protecția depinde și de resursele disponibile după desemnare. Auditorii descriu dificultăți privind personalul, echipamentele, controlul activităților și finanțarea stabilă. Fondurile europene, împărțite între mai multe programe, susțin proiecte-pilot și cercetare, însă nu sunt menite să acopere singure toate costurile de gestionare pe termen lung. Raportul constată că valoarea totală cheltuită pentru desemnarea și întreținerea ariilor marine protejate din UE nu este cunoscută.

Evaluarea gestionării are limite precise. Auditorii au examinat în detaliu Franța, Irlanda și Suedia și au selectat 45 de arii pentru chestionarea administratorilor; zece arii irlandeze nu au furnizat informațiile solicitate, astfel că analiza sondajului se bazează pe 35 de răspunsuri. Informațiile sunt declarate de administratori și au fost confruntate, unde a fost posibil, cu interviuri și vizite. Curtea avertizează explicit că procentele rezultate nu pot fi extrapolate la întreaga rețea europeană.

Pentru România, datele AEM arată că suprafața marină desemnată ca protejată depășea 20% în 2023. Acesta este un indicator de acoperire a rețelei din Marea Neagră, nu un calificativ pentru eficiența conservării. Auditul nu oferă o evaluare în detaliu a gestionării ariilor românești și nu stabilește că toate zonele desemnate au un nivel uniform de protecție.

Curtea cere dezvoltarea unei rețele mai coerente ecologic, cu legături între habitate și o reprezentare mai bună a zonelor de larg și de mare adâncime. Celelalte recomandări vizează transformarea desemnărilor în măsuri aplicabile, implicarea comunităților și a pescarilor în decizii, atenuarea efectelor socioeconomice ale restricțiilor și folosirea monitorizării pentru ajustarea gestionării. Termenul-țintă propus pentru aplicarea celor patru recomandări este sfârșitul anului 2029.

Comisia acceptă toate recomandările, inclusiv componentele lor, și admite că sunt necesare eforturi suplimentare. Instituția arată că statele trebuie să furnizeze datele despre obiectivele și măsurile de conservare și să organizeze implicarea actorilor locali. Ea se angajează să sprijine schimbul de bune practici, îmbunătățirea informațiilor publice și identificarea blocajelor din procedurile pentru restricțiile de pescuit, în limitele competențelor sale.

Pentru evaluarea gestionării, Comisia invocă proiectul LIFE PAME-Europe, sprijinit cu 1,6 milioane de euro până la sfârșitul lui 2028, și intenția de a dezvolta un instrument digital comun de raportare. Auditorii consideră însă improbabil ca un cadru standardizat să fie operațional în întreaga UE înainte de 2030.

Separat, Comisia a deschis la 2 octombrie 2026 o consultare privind aplicarea regulilor tehnice de pescuit, cu termen pentru contribuții la 27 noiembrie. Aceste reguli stabilesc unde, când și cum se poate pescui, inclusiv condițiile pentru folosirea uneltelor și închiderea unor zone. Consultarea va contribui la raportul de aplicare prevăzut pentru 2027; nu reprezintă răspunsul formal al Comisiei la audit.

Raportul Curții de Conturi formulează recomandări și nu introduce noi interdicții de pescuit. Obligațiile existente rezultă din legislația de mediu și din politica comună în domeniul pescuitului, iar aplicarea unor restricții concrete rămâne supusă procedurilor prevăzute de acestea.