Parlamentul European a dezbătut la Bruxelles, pe 11 noiembrie, cum ar urma să fie finanțate protecția civilă și pregătirea pentru urgențe sanitare în perioada 2028–2034. Parlamentul a cerut anterior 12,42 miliarde EUR în negocierile pentru bugetul multianual, față de 10,675 miliarde EUR propuse de Comisie. Raportul comun al comisiilor pentru mediu și sănătate publică prevede câte 40% pentru cele două domenii și o rezervă de 20%. Comisara Hadja Lahbib a avertizat în plen că alocările prestabilite ar îngreuna mutarea banilor acolo unde apar nevoi urgente.
Pe scurt
-
Parlamentul a cerut în raportul intermediar privind bugetul UE pentru 2028–2034 o finanțare de 12,42 miliarde EUR. Comisia propune 10,675 miliarde EUR. Ambele sume sunt la prețuri curente.
-
Raportul comun ENVI–SANT ar aloca 40% pentru protecția civilă și rezerva rescEU, 40% pentru pregătirea și răspunsul la urgențe sanitare și 20% pentru nevoi neprevăzute. Comisia vrea libertate mai mare de a realoca fondurile în timpul unei crize.
-
Raportorii propun evaluarea vulnerabilităților până la nivel local, avertizare timpurie, stocuri medicale și un statut pentru voluntarii care intervin în prima linie.
-
Cristian Terheș a prezentat în numele raportorului SEDE priorități privind adăposturile, infrastructura critică, cooperarea civil–militară, voluntarii și pregătirea comună. Nicolae Ștefănuță este raportor pentru evaluarea bugetară a dosarului în Comisia pentru bugete.
-
Votul în plen asupra poziției în primă lectură este programat pentru 12 noiembrie. Regulamentul și bugetul final depind de negocierile cu Consiliul și de acordul privind cadrul financiar multianual.
Comisia Europeană a propus în iulie 2025 să reunească într-un singur cadru finanțarea Mecanismului de protecție civilă al UE și sprijinul pentru pregătirea și răspunsul la urgențe sanitare. Instrumentul, denumit UCPM+, ar integra activități finanțate în prezent prin componenta de pregătire pentru crize a programului EU4Health. Statele membre ar rămâne responsabile în primul rând de protecția civilă și de răspunsul sanitar.
La prețurile din 2025, cele două sume aflate în discuție sunt 9,458 miliarde EUR în propunerea Comisiei și 11 miliarde EUR în solicitarea Parlamentului. Suma cerută de Parlament face parte din poziția sa intermediară asupra bugetului multianual. Raportul legislativ ENVI–SANT, elaborat de Leire Pajín (S&D, Spania) și Aurelijus Veryga (ECR, Lituania), propune să protejeze finanțarea celor două domenii prin ponderi distincte și să lase o cincime din fonduri pentru nevoi emergente.
Veryga a susținut în plen că pregătirea pentru urgențe sanitare are nevoie de finanțare previzibilă. El a amintit că între 2020 și 2024 mecanismul a fost activat de peste 650 de ori, de aproximativ patru ori mai des decât în cei cinci ani anteriori. Lahbib a spus că mecanismul a fost activat de peste 900 de ori de la înființarea sa în 2001. Comisara a susținut investițiile în pregătire și a avertizat că alocările fixe pot încetini răspunsul, pentru că tipul și amploarea crizelor din următorii șapte ani sunt greu de anticipat.
În prezent, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență mobilizează asistența oferită de state. Rezerva rescEU poate completa această asistență cu aeronave pentru stingerea incendiilor, stocuri medicale și alte capacități. Comisia propune și un centru de coordonare pentru crize care afectează mai multe sectoare simultan. Raportul ENVI–SANT precizează atribuțiile acestuia.
Comisiile propun cartografierea vulnerabilităților la nivel național, regional și local și un serviciu spațial european care să sprijine avertizarea populației. Pajín a invocat inundațiile din regiunea Valencia din 2024 și a cerut ca deciziile de pregătire să folosească date științifice. Raportul prevede un rol mai mare pentru autoritățile locale și un statut juridic pentru voluntarii care intervin în prima linie.
În domeniul sanitar, raportul propune dispoziții distincte pentru stocurile de contramăsuri medicale. Veryga a invocat experiența pandemiei de COVID-19 pentru a susține rezerve strategice, formarea profesioniștilor și capacități de intervenție pregătite înaintea unei crize. Sprijinul UE ar ajuta statele să detecteze și să gestioneze amenințările sanitare care trec frontierele.
În numele lui Reinis Pozņaks, raportorul Comisiei pentru securitate și apărare (SEDE), eurodeputatul Cristian Terheș (ECR, România) a enumerat cinci priorități în plen. Acestea sunt adăposturile și spațiile de protecție, infrastructura critică, cooperarea civil–militară, voluntarii și pregătirea comună. Raportul propune un cadru european pentru cooperarea dintre autoritățile civile și cele militare în situații de urgență de mare amploare.
Jonas Sjöstedt a atras atenția în numele Comisiei pentru control bugetar asupra riscului ca aceleași activități să fie finanțate din bugetele naționale și din cel european. A cerut să se poată urmări mai clar cum sunt cheltuiți banii. În Comisia pentru bugete, eurodeputatul Nicolae Ștefănuță (Verzi/ALE, România) este raportor pentru evaluarea bugetară a dosarului.
Islanda, Liechtenstein și Norvegia au salutat în iunie propunerea și au cerut clarificarea condițiilor de participare la noul mecanism. Separat, acordul provizoriu privind bugetul anual al UE pentru 2027 include o suplimentare de 13,5 milioane EUR pentru mecanismul actual.
Comisiile ENVI și SANT au adoptat raportul comun pe 1 octombrie și l-au transmis plenului pe 12 octombrie. Votul în primă lectură este programat pentru 12 noiembrie. Parlamentul și Consiliul vor negocia textul, iar suma disponibilă va depinde și de acordul asupra bugetului multianual al UE pentru 2028–2034.
