Membrii Comitetului Regiunilor critică la Ankara înlăturarea primarilor aleși din Turcia și detenția preventivă prelungită

Membrii Comitetului European al Regiunilor au criticat la Ankara înlăturarea unor primari aleși din Turcia și folosirea prelungită a detenției preventive, practici pe care le consideră incompatibile cu angajamentele democratice ale țării ca stat candidat la UE. Reuniunea din 6 noiembrie a urmat unei vizite în care patru raportori europeni au reclamat că nu au primit acces la aleși deținuți. Dezbaterile vor contribui la un viitor aviz al Comitetului asupra extinderii UE, într-un moment în care Ankara respinge evaluarea Comisiei Europene privind justiția și drepturile fundamentale.

La cea de-a 35-a reuniune a grupului de lucru pentru relațiile cu Turcia au participat reprezentanți ai instituțiilor europene și ai administrațiilor turce. Discuțiile au fost conduse de Jelena Drenjanin, consilieră municipală în Huddinge, Suedia, și președinta grupului de lucru. Ayşe Ünlüce, primărița metropolei Eskişehir și președinta interimară a Uniunii Municipalităților din Turcia, a intervenit la deschidere. Murat Şen, director general adjunct pentru relațiile cu UE în Ministerul turc de Externe, a participat la dezbaterea politică, alături de primărița Selçukului, Filiz Ceritoğlu Sengel, eurodeputata Isabel Wiseler-Lima și Bryony Rudkin, coraportor al Consiliului Europei pentru democrația locală din Turcia.

Membrii Comitetului și-au exprimat solidaritatea cu primarii aflați în detenție și disponibilitatea de a continua dialogul cu autoritățile turce. Criticile privesc atât restrângerea libertății persoanelor cercetate, cât și efectele asupra comunităților care le-au ales: atunci când un primar este înlocuit printr-un administrator desemnat de guvern, conducerea municipalității poate ajunge la o persoană fără mandat direct din partea alegătorilor locali.

Între 2 și 4 noiembrie, Drenjanin, Nacho Sánchez Amor, raportorul Parlamentului European pentru Turcia, și Marc Cools și Bryony Rudkin, coraportori ai Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, au vizitat țara. Cei patru reprezintă organisme distincte ale UE și ale Consiliului Europei. În declarația lor comună au precizat că nu li s-a permis accesul la reprezentanți locali aflați în detenție preventivă prelungită și că întâlnirea programată cu un adjunct al ministrului de interne nu a avut loc.

Raportorii au cerut să poată menține contactul cu aleșii aflați în închisoare sau în arest la domiciliu. I-au menționat pe Tunç Soyer, fostul primar al İzmirului, Hasan Akgün, primarul Büyükçekmece, Sinem Dedetaş, primărița Üsküdar, și Ekrem İmamoğlu, primarul ales al Istanbulului, fără să atribuie tuturor aceeași formă de detenție. Au asistat la o ședință de judecată în dosarul lui İmamoğlu pe 3 noiembrie și s-au întâlnit cu Nuri Aslan, primarul interimar al Istanbulului, pentru discuții despre continuitatea serviciilor municipale și autonomia locală.

İmamoğlu se află în detenție din martie 2025 și este vizat de proceduri penale care includ acuzații de corupție și de implicare într-o presupusă organizație criminală. Acuzațiile nu reprezintă constatări definitive de vinovăție. În declarația comună, raportorii au solicitat reluarea rapidă a dialogului cu autoritățile naționale privind detenția prelungită și discutarea încetării practicii numirii administratorilor atunci când reprezentanții aleși sunt împiedicați să își exercite mandatele.

Raportul Comisiei Europene privind Turcia, publicat la 4 noiembrie, consemnează continuarea presiunilor administrative, financiare și judiciare asupra primarilor opoziției. Potrivit documentului, 22 de primari ai Partidului Republican al Poporului (CHP) au fost suspendați sau arestați de la 1 septembrie 2025, ceea ce a ridicat la 49 bilanțul primarilor arestați sau suspendați de la alegerile locale din martie 2024. Raportul acoperă în principal perioada septembrie 2025–septembrie 2026. Cifra de 49 cumulează măsuri diferite și nu arată câți primari se aflau simultan în închisoare la data reuniunii.

Comisia citează și date ale Ministerului turc de Interne: până în aprilie 2026, 3.224 de verificări administrative au dus la deschiderea a 1.298 de investigații. Dintre acestea, 591 priveau municipalități AKP, partidul de guvernământ, iar 321 municipalități CHP. Deși administrațiile AKP reprezentau aproximativ 46% din investigații, Comisia observă că acuzațiile penale păreau îndreptate predominant împotriva municipalităților CHP. Verificarea administrativă, ancheta și formularea unor acuzații penale sunt etape distincte; aceste cifre nu descriu tot atâtea condamnări.

În evaluarea combaterii corupției, Comisia constată lipsa progreselor și insuficiența garanțiilor împotriva interferenței politice în anchete și procese. Problema reprezentării locale este analizată și de Comisia de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei. Raportul său adoptat în octombrie 2025 examinează comparativ regulile din mai multe state, fără să judece fiecare dosar turc. Concluzia este că detenția preventivă a unui primar poate afecta atât drepturile sale, cât și drepturile alegătorilor, iar suspendarea trebuie însoțită de un control riguros al proporționalității și de garanții procedurale.

Comisia de la Veneția recomandă repetarea alegerilor mai ales atunci când înlăturarea este permanentă sau suspendarea depășește o perioadă rezonabilă. Alegerea unui înlocuitor de către consiliul local poate fi justificată în anumite împrejurări. În schimb, desemnarea de către guvernul central ridică probleme fundamentale pentru autonomia locală și ar trebui evitată în lipsa unor condiții și garanții strict reglementate. Raportul nu interzice orice suspendare a unui primar, ci cere ca măsura și înlocuirea sa să respecte drepturile persoanei și voința alegătorilor.

Ankara contestă concluziile politice ale raportului de extindere. În răspunsul publicat la 5 noiembrie, Ministerul turc de Externe a respins criticile privind criteriile politice, justiția și drepturile fundamentale, calificându-le drept nefondate și considerând abordarea UE părtinitoare și nedreaptă. A salutat însă evaluările pozitive privind economia, competitivitatea și rolul Turciei în conectivitate și securitate și a reiterat cererea de modernizare a uniunii vamale. Declarația răspunde raportului Comisiei, nu fiecărei observații a delegației europene.

Turcia este stat candidat la UE din 1999, iar negocierile de aderare, începute în 2005, se află efectiv în impas din 2018. Cooperarea continuă în domenii precum comerțul, migrația, securitatea și energia, dar aceasta nu echivalează cu relansarea negocierilor. Reuniunea de la Ankara a menținut deschis dialogul dintre autoritățile locale și regionale și partenerii europeni, fără să rezolve dezacordul privind standardele democratice.

Agenda a inclus și rolul municipalităților în politicile climatice, înaintea COP31 de la Antalya, programată între 9 și 20 noiembrie. Primarii Mehmet Can Hallaç, din Kahta, și Ahmet Ataç, din Tepebaşı, precum și Joško Klisović, reprezentant al orașelor și regiunilor UE, au discutat accesul la finanțare climatică, cooperarea dintre nivelurile administrației și sprijinul pentru pregătirea proiectelor locale.

Concluziile reuniunii vor fi integrate într-un viitor aviz al Comitetului Regiunilor asupra pachetului de extindere din 2026. Acesta va formula recomandări politice; nu este o hotărâre judecătorească și nu poate redeschide negocierile de aderare. Pentru aleșii locali, miza imediată rămâne posibilitatea de a-și exercita mandatele și de a beneficia de garanții efective în procedurile care îi privesc.