Parchetul European (EPPO) nu dispune de date centralizate privind sumele recuperate efectiv în statele membre după anchetele sale, a declarat Ursula Schmudermayer, directoarea administrativă interimară a instituției, la audierea din 10 noiembrie a Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European. Eurodeputatul român Șerban Dimitrie Sturdza întrebase câți bani ajung înapoi la bugetul Uniunii după hotărârile instanțelor naționale. Schmudermayer a spus că întrebarea trebuie adresată Comisiei Europene.
Pe scurt
-
Șerban Dimitrie Sturdza, raportor pentru descărcarea de gestiune a EPPO pe 2025, a întrebat cum urmărește Comisia încasarea banilor datorați bugetului UE. EPPO spune că nu deține date centralizate despre recuperările efective în statele membre.
-
În dosarele EPPO, autoritățile au aprobat în 2025 ordine de înghețare în valoare de 1,13 miliarde de euro. Activele efectiv înghețate au totalizat 288,93 milioane de euro.
-
Curtea de Conturi Europeană a identificat 32 de anchete încheiate prin hotărâri definitive în 2024, în care instanțele au dispus recuperarea a circa 232 de milioane de euro pentru toate părțile prejudiciate. La momentul auditului, Comisia nu putea urmări integral partea aferentă bugetului UE.
-
Sturdza a propus ca statele membre să aloce Parchetului European o mică parte din sumele recuperate din fraudele cu TVA investigate de EPPO. Propunerea a fost discutată în cadrul examinării execuției bugetare pe 2025, aflată încă în comisie.
Sturdza (ECR), raportor pentru descărcarea de gestiune a EPPO, a întrebat dacă Parchetul European a cerut Comisiei să explice ce face pentru ca sumele datorate să ajungă efectiv la bugetul Uniunii și ce răspuns a primit. Schmudermayer a explicat că încasarea banilor după hotărârile instanțelor depășește atribuțiile Parchetului. Ea a îndrumat eurodeputații către Comisie, fără a preciza ce cifre are aceasta la dispoziție.
Sturdza a propus ca statele membre să contribuie la finanțarea Parchetului European cu un procent redus din sumele recuperate din fraudele cu TVA pe care instituția le investighează. El a întrebat dacă un asemenea model ar fi fezabil și compatibil cu mandatul EPPO. Parlamentul examinează în comisie modul în care instituția și-a executat bugetul pe 2025. Audierea face parte din această procedură, iar ideea de finanțare rămâne o propunere a raportorului.
În raportul anual al EPPO, cele 3.602 anchete active la finalul lui 2025 însumau prejudicii estimate la peste 67,27 miliarde de euro. Fraudele cu TVA și taxe vamale reprezentau 45,01 miliarde de euro din acest total. Estimarea se poate schimba pe măsură ce ancheta avansează și poate cuprinde pierderi suferite de bugetele naționale și de alte părți, pe lângă bugetul UE.
În cursul anului, autoritățile competente au aprobat ordine de înghețare în valoare de 1,13 miliarde de euro în dosarele EPPO, iar bunurile efectiv înghețate au fost evaluate la 288,93 milioane de euro. Înghețarea păstrează bunurile disponibile pentru o eventuală confiscare. Pentru a calcula cât a revenit la buget trebuie urmărit ce s-a întâmplat după hotărâre, inclusiv valorificarea bunurilor confiscate și încasarea sumelor.
Curtea de Conturi Europeană a documentat problema într-un raport publicat în decembrie 2025. Dintre anchetele deschise în 2022–2024 pe care le-a analizat, 32 au ajuns la hotărâri definitive în 2024. Instanțele au stabilit prejudicii totale de circa 232 de milioane de euro și au dispus recuperarea lor de către autoritățile naționale. La momentul auditului, Comisia nu avea informații suficiente pentru a stabili ce parte din aceste ordine privea bugetul UE și pentru a urmări dacă acea parte a fost încasată. Auditorii au constatat, de asemenea, că executivul european fusese informat despre 202 dintre cele 302 anchete din perioada examinată care fuseseră trimise în judecată.
Responsabilitățile diferă în funcție de tipul fondurilor. Parchetul European investighează infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii și susține acuzarea în instanțele naționale. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) face anchete administrative și poate recomanda recuperări. Comisia răspunde de execuția bugetului UE și trebuie să se asigure că autoritățile competente recuperează sumele datorate. În cazul fraudelor cu TVA, sumele încasate în urma hotărârilor penale rămân în statele membre. Ele pot influența baza de calcul a contribuțiilor naționale la bugetul UE bazate pe TVA.
În noiembrie 2024, Comisia a început să pună în aplicare un mecanism de urmărire a dosarelor privind cheltuielile UE și resursele proprii tradiționale, cum sunt taxele vamale. Curtea de Conturi i-a recomandat să elaboreze până la sfârșitul lui 2028 o metodologie care să includă date periodice de la state despre bunurile valorificate, sumele încasate și partea care revine bugetului Uniunii.
