Parlamentul European cere renunțarea mai rapidă la combustibilii fosili și mai mult sprijin climatic pentru țările vulnerabile înaintea COP31

Parlamentul European cere accelerarea renunțării la combustibilii fosili și creșterea sprijinului financiar pentru țările vulnerabile la schimbările climatice, în poziția pentru COP31 adoptată joi, 22 octombrie 2026, la Strasbourg. Rezoluția a fost aprobată prin ridicare de mâini și solicită planuri cu termene clare pentru eliminarea subvențiilor și a producției de combustibili fosili, finanțare care să nu agraveze îndatorarea țărilor beneficiare și aplicarea angajamentelor pentru adaptare și pentru pierderi și daune. Conferința ONU va avea loc între 9 și 20 noiembrie, la Antalya, în Turcia.

Poziția plenului urmează propunerii aprobate la 1 octombrie de comisia parlamentară pentru mediu, climă și siguranță alimentară. Adoptarea prin ridicare de mâini încheie etapa parlamentară de stabilire a priorităților politice pentru conferință. Rezoluția cere acțiuni Comisiei, Consiliului și partenerilor internaționali, dar nu are caracter legislativ obligatoriu și nu echivalează cu adoptarea unui acord global.

În centrul poziției se află cererea ca tranziția de la cărbune, petrol și gaze să fie însoțită de calendare concrete. Parlamentul solicită Uniunii să dea un exemplu prin propria strategie de eliminare treptată a combustibililor fosili la nivelul întregii economii și să aibă un rol de lider în negocierile pentru un tratat de neproliferare a acestora. Eurodeputații leagă reducerea acestei dependențe de vulnerabilitatea la șocurile geopolitice și de autonomia strategică europeană; rezoluția nu stabilește însă, singură, un mandat juridic al UE pentru negocierea unui nou tratat.

Solicitările continuă angajamentele asumate la conferințele precedente, în loc să introducă de la zero obiectivele energetice globale. La COP28, părțile au fost îndemnate să contribuie la triplarea capacității de energie regenerabilă la nivel mondial și la dublarea ritmului mediu anual de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030. A doua formulare privește viteza îmbunătățirii eficienței, nu dublarea consumului de energie ori o reducere automată la jumătate a acestuia. Miza la Antalya este transformarea acestor orientări în politici naționale și investiții.

Finanțarea reprezintă cealaltă direcție majoră. Parlamentul consideră că diferența dintre nevoile țărilor vulnerabile și resursele disponibile este mare și în creștere și cere contribuții suplimentare, în special prin granturi și finanțare în condiții foarte favorabile. Eurodeputații avertizează împotriva contabilizării de două ori a acelorași sume sau a reclasificării fondurilor existente pentru a prezenta drept finanțare nouă resurse deja angajate. Sprijinul ar trebui conceput astfel încât să nu agraveze povara datoriei, inclusiv prin utilizarea unor instrumente de reducere a acesteia.

Reperul internațional este obiectivul convenit la COP29, în 2024: cel puțin 300 de miliarde de dolari anual pentru țările în curs de dezvoltare până în 2035, cu țările dezvoltate în rol principal. Acesta privește mobilizarea finanțării din surse publice și private și nu este o contribuție datorată integral de Uniunea Europeană. Rezoluția din 22 octombrie cere aplicarea și îmbunătățirea finanțării climatice; nu aprobă un nou pachet european de 300 de miliarde de dolari.

Reducerea emisiilor, adaptarea și răspunsul la pierderi și daune acoperă nevoi diferite. Prima poate finanța energie curată și modernizarea industriei, în timp ce adaptarea urmărește reducerea expunerii la secetă, inundații sau temperaturi extreme. Sprijinul pentru pierderi și daune privește efecte care nu pot fi evitate integral prin reducerea emisiilor ori adaptare și nu trebuie confundat cu un drept automat la despăgubiri pentru orice dezastru. Parlamentul cere finanțare previzibilă și accesibilă pentru fondul dedicat și respectarea obiectivului de triplare a finanțării pentru adaptare până în 2035.

Componenta socială completează cererile privind energia și finanțarea. Eurodeputații solicită punerea rapidă în funcțiune a mecanismului pentru o tranziție justă convenit la COP30, astfel încât schimbările economice să fie însoțite de sprijin pentru lucrători și comunități. Locurile de muncă din economia verde, recalificarea și dialogul social sunt prezentate ca părți ale aplicării politicilor climatice, relevante în special pentru regiunile dependente de industrii cu emisii ridicate.

Conferința de la Antalya va lansa și al doilea bilanț global al Acordului de la Paris, procesul prin care statele evaluează colectiv progresul către obiectivele climatice. Primul bilanț s-a încheiat la COP28 și a arătat că eforturile existente sunt insuficiente. În această etapă, presiunea politică urmărește atât angajamente naționale mai ambițioase, cât și punerea în aplicare a celor deja asumate; rezultatul negocierilor va depinde de acordul părților participante.

Poziția Parlamentului trebuie distinsă de mandatul de negociere al Uniunii aprobat de statele membre în Consiliu la 12 octombrie. Rezoluția transmite prioritățile eurodeputaților către Comisie, Consiliu și delegația europeană, fără a modifica automat legislația privind clima, schemele de comercializare a certificatelor de emisii sau finanțările naționale. Pentru România, implicațiile țin de evoluția politicilor energetice, industriale și de adaptare, nu de o alocare financiară nouă rezultată direct din acest vot.

O delegație de 15 eurodeputați, condusă de Lídia Pereira, din grupul PPE, Portugalia, va participa la negocierile din 16–20 noiembrie. Parlamentul își duce astfel la Antalya o poziție adoptată în plen, centrată pe termene pentru tranziția de la combustibilii fosili, finanțare care să protejeze țările vulnerabile și aplicarea angajamentelor internaționale existente.